Trecerea la ora de vară poate creşte pentru o perioadă riscul de accident vascular, cardiac şi irascibilitatea, scade concentrarea, spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, iar ortosomnia, obsesia „somnului perfect”, prin folosirea unor gadgeturi de monitorizare, inhibă melatonina responsabilă de reglarea ceasului biologic. În noaptea de 28 spre 29 martie, ora 3:00 devine ora 4:00. Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.
Potrivit specialiştilor Compartimentului de Somnologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Buzău, schimbarea orei poate avea consecinţe asupra unor persoane.
„Trecerea la ora de vară, sau cel puţin impunerea acestei ore de vară şi a schimbării ei de două ori pe an, o dată în martie, o dată în octombrie, a apărut din necesitatea de a creşte productivitatea, dar şi din necesitatea de a face economie la mijloacele de iluminat. Pentru organism, consecinţele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toţi funcţionăm la fel. Genetic, unii suntem învăţaţi să ne trezim devreme şi atunci impactul la trecerea la ora de vară şi dormitul cu 60 de minute mai puţin va fi, să spunem, un pic mai mic faţă de cei care se culcă mai târziu. Impactul este la fel de mare ca şi la cei care se culcă târziu şi asupra copiilor şi adolescenţilor care sunt la şcoală şi liceu, pentru că, genetic, copiii şi adolescenţii dorm până mai târziu. Dacă urmăriţi presa, o să vedeţi că în Franţa există o iniţiativă legislativă prin care se propune ca şcolile şi liceele să înceapă de la ora 9:00, tocmai pentru a respecta oarecum ritmuri copiilor. În momentul în care deja îi punem să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil”, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competenţe în somnologie, în cadrul SJU Buzău.
Impact mai mare decât la ora de iarnă
Pentru a face mai uşoară trecerea de la ora de iarnă la cea de vară, medicii recomandă, în cazul persoanelor care resimt efecte, un antrenament prealabil de adaptare. Până în momentul în care ceasurile se vor da cu o oră înainte, se recomandă ca în fiecare zi somnul să fie redus cu 5-10 minute, astfel încât trecerea bruscă să nu afecteze organismul.
„Cel puţin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn pentru că dormim cu o oră mai puţin. Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoşi, mai somnoroşi, mai lipsiţi de concentrare, creşte încărcarea şi stresul cardiac şi există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular. Impactul acestei treceri la ora de vară este mult mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai târziu şi care care ne ajută. Acomodarea, în general, durează între o săptămână şi trei săptămâni. Ajungem şi la nişte măsuri care o să minimizeze impactul acestei treceri, un pic de antrenament cu două săptămâni înainte de trecerea la ora de vară, să ne trezim cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi, în felul acesta nu simţim toate cele 60 de minute deodată. Pe urmă sunt măsurile de igienă a somnului, de evitat consumul de cafea, energizante după ora 12:00, după ce trecem la ora de vară, în ideea de a nu perturba somnul de noapte. De evitat somnul de după-amiază pentru a nu prelungi ora de culcare, o mâncare nu foarte consistentă seara, expunere dimineaţa la lumina solară cât mai multă pentru a inhiba secreţia de melatonină dimineaţă astfel încât să nu mai fim atât de somnoroşi”, precizează medicul.
La începutul anului, la nivelul SJU Buzău a fost inaugurat Compartimentul de Somnologie, organizat în cadrul Secţiei de Chirurgie Generală. Aici pot fi diagnosticate tulburările respiratorii în timpul somnului, sindromul de apnee de somn obstructiv, complex sau mixt, sindromul de obezitate-hipoventilaţie, apneea de somn asociată cu alte afecţiuni pulmonare, la fel şi tulburările de somn REM, sindromul picioarelor neliniştite şi o gamă largă de alte afecţiuni ale somnului.
