Joi noapte au avut loc primele operașiuni ale avioanelor Boeing KC135 Stratotanker aduse în România de SUA în cadrul operațiunilor contra Iranului.
”Trei dintre cele cinci Boeinguri KC135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene Americane staționate la București au efectuat în noaptea dintre 19 și 20 martie 2026 primele misiuni de realimentare aeriană.
Avioanele au decolat joi seara de la București, au realimentat în aer avioane militare la sud de Cipru, iar apoi au revenit la București. Misiunea a durat aproape șase ore”, a transmis Boarding Pass, site specializat pe aviație.
Trei avioane-cisternă de tip Boeing KC-135 Stratotanker ale Statelor Unite au aterizat duminică în România, la Baza 90 Transport Aerian din Bucureşti, urmând să fie ulterior relocate la baza militară Mihail Kogălniceanu.
Aeronavele au ajuns iniţial la baza din Capitală pentru realimentare şi pregătirea deplasării către baza din judeţul Constanţa.
Potrivit informaţiilor prezentate, acestea sunt primele aeronave americane care ajung în România după ce autorităţile române au aprobat solicitarea Statelor Unite privind dislocarea temporară de echipamente şi trupe destinate sprijinirii operaţiunilor militare din Orientul Mijlociu.
Aeronave utilizate pentru realimentarea avioanelor de luptă
Cele trei aeronave vor decola ulterior către baza Mihail Kogălniceanu, de unde vor începe misiuni de realimentare în aer.
Avioanele KC-135 Stratotanker sunt utilizate pentru alimentarea în zbor a aeronavelor de luptă, inclusiv a modelelor F-15, F-22 sau F-35.
Potrivit sursei citate, baza Mihail Kogălniceanu a fost aleasă de Statele Unite ca punct de sprijin pentru un posibil pod aerian către Orientul Mijlociu.
Alte echipamente şi militari ar putea ajunge în România
Pe lângă avioanele-cisternă, în România ar putea fi dislocate şi alte echipamente militare, inclusiv sisteme radar, senzori şi drone de supraveghere, precum şi câteva sute de militari.
De asemenea, ar urma să fie aduse echipamente de comunicaţii prin satelit, utilizate în corelare cu sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu.
Analist militar: conflictul ar putea deveni unul de uzură
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a declarat că evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu ar putea conduce la un război de uzură.
„Se profilează un război de uzură. Iranienii încearcă să-i provoace pe americani pentru operaţiuni de cucerire a unor insule prin acţiuni amfibii şi, într-o anumită măsură, pentru operaţiuni terestre, ceea ce ar prelungi foarte mult războiul”, a afirmat Bălăceanu la Digi24.
El a adăugat că, în acest context, importanţa României şi a bazei de la Mihail Kogălniceanu ar putea creşte.
„Sunt premisele unui război de uzură. Ca atare, importanţa României, inclusiv a bazei de la Kogălniceanu, dar şi importanţa europenilor şi a aliaţilor Statelor Unite vor câştiga teren”, a mai spus generalul în rezervă.
Decizia a fost aprobată de CSAT şi de Parlament
Dislocarea temporară a echipamentelor şi trupelor americane a fost aprobată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar ulterior a primit şi votul Parlamentului.
Preşedintele Nicușor Dan a declarat că în România nu vor fi dislocate avioane de luptă şi că măsura nu creşte riscurile de securitate pentru ţară.
„Americanii vor aduce în România avioane-cisternă, echipamente de monitorizare, inclusiv drone de supraveghere, dar şi echipamente de comunicaţii prin satelit. Nu vor fi aduse avioane de luptă”, a afirmat şeful statului.
În cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Nicuşor Dan a respins afirmaţiile opoziţiei potrivit cărora România ar deveni mai vulnerabilă prin implicarea în operaţiunile militare americane.
„România va fi şi mai sigură după ce echipamente militare americane vor ajunge pe teritoriul nostru”, a spus preşedintele.
Proteste în Parlament şi criticile opoziţiei
Decizia privind aprobarea solicitării Statelor Unite a fost contestată de parlamentarii din grupul PACE – Întâi România, care au protestat în plen cu pancarte şi au făcut zgomot cu vuvuzele şi fluiere în timpul dezbaterilor.
De asemenea, liderul AUR, George Simion, s-a opus măsurii.
