Guvernul Bolojan a reacționat, vineri seară, după ce șefa ICCJ, Lia Savonea, l-a acuzat pe premier de ”ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat” și ”tentativă de influențare a CCR”.
”Premierul nu a făcut niciun fel de presiuni asupra CCR, nu a formulat avertismente, cu atât mai puțin nu a cerut un anumit verdict. A prezentat o situație de fapt, plecând de la principiul că o instanță trebuie să fie pe deplin informată atunci când formulează o decizie.
Este ceea ce a considerat necesar și dna Lia Savonea când a trimis CCR o expertiză privind perspectiva evoluției pensiilor magistraților, extrem de discutabilă sub aspectul acurateții însă.
Nu intră în preocupările premierului interpretarea dnei Lia Savonea privind cauzele neîndeplinirii unui jalon PNRR, mai ales când ele contravin interpretării oficiale a Comisiei Europene. Așadar, desigur că CCR este suverană în privința deciziei, însă ea trebuie pe deplin informată”, a precizat Dogioiu.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a transmis joi un apel public adresat premierului Ilie Bolojan, în care îşi exprimă „îngrijorarea serioasă” faţă de conţinutul şi semnificaţia scrisorii trimise de acesta preşedintei Curtea Constituţională a României, referitoare la legea pensiilor magistraţilor.
În comunicatul dat publicităţii la 6 februarie 2026, Înalta Curte arată că avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, „reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
PNRR şi condiţionalităţile privind pensiile de serviciu
Potrivit ICCJ, argumentul conform căruia o eventuală constatare a neconstituţionalităţii proiectului de lege privind pensiile magistraţilor ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este „din punct de vedere juridic, inexact”.
„Condiţionalităţile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislaţia adoptată anterior, iar legătura directă şi exclusivă dintre sumele invocate şi proiectul de lege supus controlului de constituţionalitate nu este susţinută de cadrul normativ european aplicabil”, se arată în comunicat.
Rolul Curţii Constituţionale
Înalta Curte subliniază că Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici „un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”.
„Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară”, precizează ICCJ.
Independenţa justiţiei şi articolul 148 din Constituţie
În comunicat se mai arată că invocarea articolului 148 din Constituţie nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele şi indirecte, asupra unei autorităţi jurisdicţionale. „Independenţa justiţiei nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condiţiile esenţiale ale acestora”, subliniază instanţa supremă.
Potrivit ICCJ, orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă „prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia”.
Apel către Guvern
În finalul comunicatului, Înalta Curte afirmă că, într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare.
„Vă adresăm invitaţia de a reafirma public ataşamentul Guvernului faţă de principiul independenţei justiţiei şi de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităţilor jurisdicţionale”, se mai arată în apelul semnat de conducerea ICCJ.
Scrisoarea lui Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor, contestată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asupra căreia Curtea Constituţională urmează să se pronunţe în data de 11 februarie, în care o informează că, pe baza informaţiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu consecinţa pierderii de către România a sumei de 231 milioane de euro.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, precizează prim-ministrul în scrisoarea adresată preşedintei Curţii Constituţionale.
Sesizarea ICCJ şi Jalonul 215 din PNRR
În document, premierul arată că informarea este transmisă „având în vedere existenţa pe rolul Curţii Constituţionale a României a Dosarului nr. 4848A/2025 privind soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate formulate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului la data de 2 decembrie 2025”.
Potrivit lui Ilie Bolojan, aspectele semnalate vizează îndeplinirea Jalonului nr. 215, care prevede intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, jalon inclus în PNRR.
Poziţia Comisiei Europene
Premierul menţionează că, la data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale între reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi cei ai Reform and Investment Task Force din cadrul Comisiei Europene, ministrului Dragoş Pîslaru i s-a comunicat că, „pe baza informaţiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
Aceeaşi informare subliniază că evaluarea nu va fi comunicată oficial şi public înainte de data de 11 februarie 2026, urmând ca decizia finală să fie luată după analizarea tuturor informaţiilor transmise de autorităţile române.
Invocarea Constituţiei şi obligaţiilor europene
Ilie Bolojan precizează că a transmis aceste informaţii Curţii Constituţionale „în contextul necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.
Articolul invocat, cuprins în capitolul „Integrare Europeană”, prevede că Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană, iar reglementările europene obligatorii au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legislaţia internă.
Declaraţiile premierului
Miercuri seară, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, premierul a declarat că România are, pe jalonul privind pensiile magistraţilor, „o reţinere de aproape 230 de milioane de euro”, iar Comisia Europeană consideră, la acest moment, că Jalonul 215 nu este îndeplinit.
„În momentul de faţă, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit, deci ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă, şi mâine voi informa Curtea Constituţională asupra consecinţelor amânării unor decizii”, a afirmat Ilie Bolojan.
Premierul a adăugat că, în cazul în care nu va fi luată o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea pierderii acestor fonduri este „foarte mare”, subliniind că finalizarea clarificărilor este esenţială pentru accesarea unei cereri de plată în valoare totală de 2,6 miliarde de euro, necesară pentru menţinerea ritmului investiţiilor şi plata lucrărilor aflate în derulare.
