O femeie de afaceri din România, cu o carieră solidă și experiență internațională, a ajuns în ruină financiară după ce a fost convinsă că ajută la un proiect umanitar de anvergură, inițiat de nimeni altul decât… Prințul Moștenitor al Dubaiului. În realitate, bărbatul din spatele identității regale era un escroc nigerian, care timp de ani de zile a perfecționat una dintre cele mai sofisticate scheme de „romance scam” documentate recent.
Investigația realizată de OCCRP scoate la iveală un mecanism de fraudă extrem de elaborat, cu identități false, bănci fictive, „consilieri financiari” inventați și un final care duce anchetatorii direct la o vilă luxoasă din Abuja, Nigeria.
De la LinkedIn la o poveste de dragoste cu iz regal
Totul a început aparent banal. În urmă cu aproximativ trei ani, femeia, care a ales să rămână anonimă din motive evidente, a fost contactată pe LinkedIn de un bărbat care s-a prezentat drept Prințul Moștenitor al Dubaiului. Acesta i-a propus un parteneriat pentru investiții de sute de milioane de lire sterline într-o fundație umanitară ce urma să funcționeze în România.
„Era foarte convingător, foarte atent, extrem de bine documentat”, reiese din mărturia victimei, citată în investigația OCCRP. Pe parcursul a aproape doi ani, cei doi au schimbat mii de mesaje, iar relația a depășit rapid sfera profesională. A apărut o legătură emoțională, alimentată de promisiuni, planuri de viitor și chiar ideea unei căsătorii.
Banca fantomă și cele 200 de milioane de lire care nu au existat
Pentru a face totul credibil, falsul prinț i-a prezentat femeii un „manager financiar” cu sediul la Londra. A urmat deschiderea unui cont bancar online, la care românca a primit date de acces. În cont apărea o sumă impresionantă: peste 200 de milioane de lire sterline.
Site-ul băncii era însă o clonă perfect realizată. Banii nu existau, iar instituția financiară era fictivă. Când femeia a încercat să retragă o parte din fonduri pentru a acoperi cheltuieli administrative, a primit un e-mail prin care i se cerea plata unor „taxe de deblocare”.
„Până atunci trimisesem deja sute de mii de dolari. Mi s-a spus că dacă mai plătesc puțin, îmi voi recupera toți banii”, povestește victima.
În total, femeia a transferat peste 2,5 milioane de dolari, bani obținuți inclusiv prin credite, ipotecarea locuinței și folosirea resurselor companiei sale.
Trădarea din interior și mesajele despre „juju” și voodoo
Punctul de cotitură a venit din interiorul rețelei de escroci. Doi dintre complicii falsului prinț, nemulțumiți de împărțirea banilor, au decis să o contacteze direct pe victimă. Unul dintre ei, care se prezentase drept consilier financiar, i-a trimis un mesaj tulburător.
„Nu mai plăti niciun ban. Totul este o fraudă. Te-a înșelat cu peste 3 milioane de euro. A folosit juju și voodoo african ca să te facă să crezi că este un prinț adevărat.”
Confruntat, escrocul a negat totul, susținând că „partenerii” vor să îi saboteze relația. A continuat însă să evite returnarea banilor, iar victima a realizat, în cele din urmă, că a fost victima unei escrocherii de proporții.
Identitatea reală: Henry Eke, „Excess Money”
Unul dintre foștii complici i-a oferit victimei numele real al falsului prinț: Henry Eke. Mai mult, i-a trimis filmări cu acesta în fața unei vile impunătoare din Nigeria.
De aici a început ancheta OCCRP. Jurnaliștii au urmărit amprenta digitală a lui Henry, descoperind conturi de Instagram pline de imagini cu vacanțe de lux, zboruri la clasa business, mașini scumpe, ceasuri exclusiviste și apariții alături de celebrități din Nigeria.
„Își spunea ‘Excess Money’. Arunca teancuri de bancnote la concerte, cumpăra SUV-uri de lux și afișa o viață de milionar apărută peste noapte”, notează OCCRP.
Vila din Abuja și confruntarea directă
Localizarea exactă a reședinței s-a dovedit dificilă, în lipsa unor registre publice și a imaginilor Google Street View. Ancheta a avansat prin metode clasice: identificarea dezvoltatorului imobiliar, compararea imaginilor și verificarea mai multor ansambluri rezidențiale.
În final, jurnaliștii au ajuns în fața vilei dintr-o zonă exclusivistă a capitalei Abuja. Confruntat direct, Henry a reacționat cu surprindere.
„Cum ați ajuns la casa mea?”, a întrebat acesta. „Nu știu despre ce vorbiți. Discutați cu avocații mei.”
Filantropi de fațadă și bani proveniți din escrocherii
Ancheta a scos la iveală un paradox șocant. Atât Henry, cât și unul dintre complicii săi din Marea Britanie, un bărbat cunoscut drept Dr. Martins, se prezentau drept filantropi, implicați în campanii umanitare și proiecte împotriva violenței de gen.
Potrivit poliției britanice, o parte din banii victimei au ajuns direct în conturile unei fundații caritabile din Nigeria, controlată de Henry.
„Există două realități paralele. Într-una, au distrus viața unei femei. În cealaltă, pozează în binefăcători ai societății”, concluzionează jurnaliștii OCCRP.
Un fenomen global, greu de oprit
Cazul româncei este extrem, dar nu singular. Escrocheriile online bazate pe relații emoționale au devenit una dintre cele mai profitabile forme de criminalitate organizată.
„Grupările au făcut calculele. Este la fel de profitabil ca traficul de droguri, dar mult mai sigur”, arată investigația.
Cooperarea internațională rămâne dificilă, iar victimele, adesea rușinate, ajung rar să vorbească public. În acest caz, însă, traseul banilor, probele digitale și munca jurnalistică au reușit să demonteze mitul „prințului” și să arate fața reală a uneia dintre cele mai cinice escrocherii moderne.
