Un dosar complex deschis pe numele fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu scoate la iveală acuzații grave privind promovarea unor idei extremiste și conexiuni controversate. Procurorii susțin că, prin declarații publice și apariții repetate în ultimii ani, acesta ar fi încercat să schimbe percepția asupra mișcării legionare, într-un context mai larg care include legături cu persoane investigate și suspiciuni privind o posibilă plecare din țară.
Dosarul în care acesta a fost trimis în judecată, consultat de Digi24.ro, arată modul în care anchetatorii și-au construit acuzațiile de propagandă legionară împotriva lui Călin Georgescu.
Discursuri publice și acuzații de propagandă
Procurorii susțin că, în perioada 2020–2025, declarațiile publice ale lui Călin Georgescu au urmărit „de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a curentului fascist și a mișcării legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii”.
În acest context, anchetatorii au analizat mai multe intervenții publice, inclusiv un discurs susținut în octombrie 2021 în Piața Universității, unde „a reprodus nu doar cuvintele, dar și gesturile și tonul mareșalului Ion Antonescu în discursul ținut la marea adunare legionară din 6 octombrie 1940”.
Potrivit rechizitoriului, „Examinând conduita sa publică în perioada de referință s-a constatat că acesta, în mod ilicit, a afirmat de-a lungul timpului, în perioada 16 iunie 2020-16 mai 2025, în interviuri, declarații, ori postări în online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare”.
Anchetatorii invocă și elemente precum modul de construcție a discursurilor, temele abordate și publicul vizat, apreciind că acestea urmăreau atragerea de susținători pentru astfel de idei.
Legături cu persoane investigate pentru extremism
În dosar sunt menționate și relațiile lui Călin Georgescu cu persoane aflate în atenția autorităților. Procurorii arată că „cercul personal al inculpatului (n.r. Al lui Călin Georgescu) include indivizi cunoscuți cu preocupări antidemocratice, susținători și promotori ai ideilor fasciste, legionare, xenofobe și negaționiste”.
Printre aceștia se numără Marian Motocu, trimis în judecată pentru propagandă legionară și incitare la ură. În urma perchezițiilor, anchetatorii au descoperit în telefonul acestuia materiale video și înregistrări care indicau o relație apropiată cu Georgescu, inclusiv un mesaj în care acesta îi spunea că „va avea locul lui” într-unul dintre „planurile” sale.
De asemenea, procurorii fac legătura între Motocu și alte persoane investigate, inclusiv Adrian Robertin Dinu, implicat într-un dosar de trădare, cu conexiuni externe.
Suspiciuni privind o rețea organizată
Anchetatorii susțin că există indicii privind existența unei grupări cu orientare extremistă, activă în mai multe județe, care urmărea „coagularea unui nucleu cu orientare de extrema dreapta sub cupola unei mișcări naționale care în final să comită violențe împotriva politicienilor, evreilor, judecătorilor, partidelor politice sau străinilor”.
În același dosar se menționează că o parte dintre membrii acestei grupări ar fi fost foști militari.
Procurorii consideră că relațiile lui Georgescu cu persoane precum Marian Motocu sau Eugen Sechilă sunt relevante pentru înțelegerea direcției ideologice promovate de acesta, inclusiv în ceea ce privește „principiile specifice acestui curent politico-religios de extremă dreapta, precum ultranaționalismul, și acceptarea posibilității utilizării violenței pentru atingerea unor scopuri caracterizate drept legitime”.
Alte dosare și acuzații conexe
Călin Georgescu este implicat și într-un alt dosar, alături de Horațiu Potra, în care este acuzat de tentativă de răsturnare a ordinii constituționale.
Suspiciuni privind intenția de a părăsi țara
Documentele analizate arată că, în iunie 2025, procurorii au cerut aprobarea instanței pentru supravegherea lui Georgescu, invocând informații potrivit cărora acesta ar fi intenționat să părăsească România pentru a se sustrage anchetei.
Concret, anchetatorii susțineau că urma să se întâlnească cu o persoană care ar fi putut facilita plecarea sa din țară. Deși supravegherea a fost aprobată, suspiciunile nu s-au confirmat.
Aceste informații au apărut la scurt timp după ce Georgescu anunțase retragerea din viața publică și depusese documente medicale care justificau o posibilă deplasare în Israel pentru investigații.
