În timp ce orașul așteaptă ordine și prezență activă în stradă, o parte a Poliției Locale Iași mută conflictul în instanță, unde „norma de hrană” riscă să devină mai importantă decât misiunea publică, expunând fisuri interne, ambiguități legislative și o criză de comunicare care alimentează mai degrabă tensiuni decât soluții. Treizeci de polițiști locali își dau în judecată propria instituție pentru „norma de hrană”, un concept birocratic care, la Iași, a ajuns să însemne mai mult decât mâncare: a devenit simbolul unei administrații confuze, al unei legislații strâmbe și al unei rupturi tot mai vizibile între uniformă și conducere. Sub pretextul celor 48 de lei pe zi, orașul asistă la un proces care nu vorbește doar despre bani, ci despre orgolii, interpretări legale cu gust de ciorbă reîncălzită și o instituție care riscă să se dezbine din interior, în timp ce ordinea publică rămâne, ca de obicei, pe plan secund.
În timp ce străzile Iașului continuă să aibă nevoie de ordine și disciplină, o parte a Poliției Locale își concentrează energiile într-un alt tip de confruntare: cea din sala de judecată. Treizeci de polițiști locali, reprezentați de Sindicatul Național Pro Lex, au acționat instituția în instanță într-un litigiu privind contravaloarea normei de hrană, dar și plata diferențelor salariale rezultate din actualizările legale.
Într-un peisaj administrativ în care „norma de hrană” a ajuns, de ani buni, un subiect fierbinte pentru mai multe structuri ale statului, cazul de la Iași devine emblematic pentru modul în care interesele sindicale, dar și lipsa unei comunicări clare între angajat și angajator duc la escaladarea conflictelor.
Lista reclamanților- o treime de Poliția Locală în sala de judecată
Printre cei care au decis să își revendice drepturile bănești prin instanță se numără polițiști cu vechime din diverse structuri ale Poliției Locale Iași. Documentele oficiale indică 30 de membri Pro Lex implicați în dosar, printre care: Andronache Constantin Cătălin, Borș Iulian, Brehuescu Cătălin, Busuioc Liviu, Carp Cristian, Diaconu Maricel, Gafiţa Iulian Ciprian, Hitruc Liliana, Hoidreag Lucian, Jemnoschi Valentin, Luca Silviu Cristian, Lungu Cătălin, Macovei Cătălin Valerică, Mihai Ionel, Mânjescu Romică, Miton Mihai, Oarză Costel, Pascariu Ioan, Potorac Ion, Potorac Ionuț Eduard, Prodan Constantin, Răileanu Stelică, Rangos Eduard, Santa Ion Iulian, Scutariu Traian, Sărghi Răzvan, Tobolcea Angelica, Tanasa Cornel, Timofte Vasilică și Vieru George.
Este rar ca un număr atât de mare de angajați din cadrul aceleiași instituții publice să atace simultan administrația care îi reprezintă. Pentru conducerea Poliției Locale, procesul reprezintă nu doar o presiune financiară, ci și un semnal asupra rupturii interne dintre personal și management.
Norma de hrană, noua misiune a Poliției Locale Iași
Miezul conflictului îl reprezintă interpretarea unui articol din OUG 168/2022, completat ulterior prin Ordinul MDLPA nr. 893/2023, care stabilește valoarea financiară a normei de hrană pentru polițiștii locali.
Reclamanții susțin că li se cuvin 48 de lei/zi pentru norma de hrană (norma 6), începând cu 15 mai 2023, și că instituția nu a actualizat sumele conform legislației. Ei cer plata contravalorii normei de hrană la valoarea de 48 lei/zi, plata diferențelor dintre suma actualizată și cea efectiv primită și actualizarea sumelor cu indicele de inflație. Însă problema majoră care a blocat soluționarea rapidă a cazului este definirea expresiei „nivel acordat în luna decembrie 2020”.
Sindicatul a cerut Tribunalului Iași să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru a clarifica dacă „nivelul” înseamnă suma legală ce ar fi trebuit acordată conform legislației, fie „nivelul” reprezintă suma efectiv plătită în 2020, chiar dacă era diferită de valoarea legală. O diferență de interpretare ce poate schimba fundamental rezultatul procesului, nu doar pentru reclamanți, ci pentru toți polițiștii locali din țară.
Când legislația ambiguă produce procese, nu ordine
În ședința publică din decembrie 2025, Tribunalul Iași a respins cererea de sesizare a ÎCCJ pe motiv că, în opinia judecătorilor, nu există o problemă de drept cu adevărat nouă sau controversată care să necesite intervenția instanței supreme.
Mai exact, tribunalul a considerat că textul legal poate fi interpretat în mod suficient prin aplicarea regulilor obișnuite de interpretare juridică, nu există o ambiguitate profundă sau contradicție normativă care să justifice o hotărâre prealabilă a Înaltei Curți și mecanismul OUG 62/2024 nu poate fi folosit în orice situație în care o parte invocă neclarități, ci doar în cazuri cu dificultate reală și impact juridic major. Prin această decizie, Tribunalul Iași își asumă responsabilitatea interpretării legii și continuă judecata pe fond.
Cu burta plină sau cu strada goală?
Instanța a stabilit următorul termen al procesului pentru 13 februarie 2026, atunci când se va discuta în continuare esența cauzei: dacă Poliția Locală Iași a aplicat sau nu corect prevederile legale privind norma de hrană, și ce despăgubiri, dacă este cazul, se cuvin reclamanților.
Disputa de la Iași nu este singulară. În ultimii ani, numeroase structuri publice – poliție locală, jandarmerie, penitenciare, pompieri , s-au confruntat cu litigii în valuri privind tichetele de masă, normele de hrană, normele de echipare sau sporuri considerate neacordate sau calculate eronat.
În mare parte, aceste conflicte provin din diferențe de interpretare a ordonanțelor „de economie” , adoptate în pandemie și post-pandemie, lipsa unor clarificări oficiale coerente de la nivel guvernamental, întârzieri în actualizarea sumelor la nivel local sau decizii diferite ale instanțelor din țară, care creează incertitudine.
Cazul de față devine astfel un exemplu ilustrativ al ambiguităților legislative care pun în dificultate atât administrația, cât și angajații săi. Faptul că un grup atât de numeros de polițiști locali se află într-un litigiu deschis cu propria instituție nu este doar o problemă salarială. Este un semn al unei fisuri interne care, dacă nu este gestionată corect, poate afecta moralul și funcționarea structurii.
