Sub cupola de sticlă a Aeroportului Iași nu mai decolează doar avioane, ci și combinații bugetare. Romeo Vatră, director cu pedigree politic, a descoperit cum se poate zbura și fără aripi: cu rectificări făcute pe genunchi și cu un Consiliu de Administrație obedient care ridică mâna mai repede decât aterizează un Wizz Air. În timp ce pasagerii se plâng de transport public insuficient și parcări aglomerate, Aeroportul pregătește sculpturi în parcare, chiar și atunci când infrastructura rămâne la sol. În loc de infrastructură, Iașul primește „platforme pentru sculpturi monumentale”. În loc de transparență – ședințe de 40 de minute și voturi în orb. Aeroportul care trebuia să ridice Moldova în aer pare tot mai mult un laborator de improvizații contabile și obediență politică.
Sub umbrela unei rectificări bugetare de rutină, conducerea Aeroportului Iași a împins prin Consiliul Județean o serie de investiții inutile și suspecte, fără transparență și fără verificare tehnică. În prim-plan: directorul Romeo Vatra și un Consiliu de Administrație obedient.
În plină toamnă bugetară, Aeroportul Iași își „ajustează” cifrele. În spatele unui limbaj birocratic și a unor anexe stufoase, se ascunde o rectificare de peste 4,3 milioane lei, împărțită între lucrări tehnice netransparente și proiecte artistice de imagine.
Directorul general Romeo Vatra, secondat de Consiliul de Administrație (Damian Ionel, Lungă Daniel-Cristian, Zaharia Sorin-Eugen, Fulger Aurelia, Iordache Elena, Iordache Mihai și George Maha), a votat în unanimitate noul buget rectificat, într-o ședință fulger care a durat mai puțin de o oră.
Rectificarea care miroase a improvizație
Recent, Aeroportul Internațional Iași a trecut printr-o rectificare bugetară discretă, votată rapid de Consiliul Județean Iași. În acte, totul pare o „ajustare de rutină”. În realitate, documentele arată o majorare de peste 4,3 milioane lei în bugetul de investiții, fără ca profitul prognozat (3,49 milioane lei) să se miște măcar cu un leu. Asta înseamnă că Aeroportul își majorează cheltuielile de investiții fără să-și crească veniturile proportional, un semnal clar că se „umflă” artificial investițiile, cu risc de pierdere sau subevaluare a costurilor reale. Practic, se cheltuie mai mult, dar se câștigă la fel. În termeni economici, un semnal clasic de cosmetizare contabilă și de investiții fără randament. Rectificare de buget fără justificare economică solidă.
„Open AIRport”: sculpturi în loc de infrastructură
Cireașa de pe tortul acestei rectificări este un proiect cu titlu de roman experimental:- „Studiu de fezabilitate pentru Platforme expunere sculpturi OPEN AIRport” – 25.000 lei. Cu alte cuvinte, conducerea aeroportului vrea să amplaseze sculpturi monumentale în aer liber, în parcarea instituției. Inițiativa e prezentată drept un parteneriat cultural cu Muzeul Literaturii Române.
Dar în timp ce pasagerii se plâng de înghesuială în terminalul T3, de transport public insuficient și parcări aglomerate, Aeroportul Iași își descoperă „vocația artistică”. Această „sculptură în aer liber” pare complet neesențială pentru funcționarea aeroportului, în condițiile în care infrastructura de bază (fluxuri, utilități, parcări, transport public) are încă deficiențe. Este un proiect de imagine, dar fără impact economic sau operațional, introdus într-o rectificare bugetară care ar trebui să vizeze doar nevoi urgente sau neprevăzute.
Lucrări tehnice fără avize: manual de fentat birocrația
Mai grav este cazul investiției de 732.300 lei pentru „Suplimentare putere instalație electrică – zona Food T4”. În documente, aeroportul notează că lucrarea „nu necesită documentație DALI”. În traducere, conducerea evită deliberat procedura legală prin care Comisia Tehnico-Economică a CJ Iași ar trebui să avizeze proiectul.
Practic, Aeroportul evită deliberat avizarea tehnică și controlul legal (prin CTE și CJ), invocând interpretări legale discutabile. Aceasta este o metodă clasică de a fenta verificările și a atribui lucrări direct, fără transparență.
Fonduri umflate și conturi mutate între sertare
Pe hârtie, rectificarea arată o creștere a fondului de securitate de la 301.900 lei la 1.096.900 lei (+795.000 lei) și a fondului de dezvoltare cu încă 2,54 milioane lei.
Ce se ascunde în spatele acestor cifre? Explicațiile oficiale lipsesc. Nu există sursa fondurilor, justificare economică sau raport de execuție bugetară. Totul se face „în interior”, prin mutări contabile între conturi interne ale regiei.
La un aeroport care administrează bani publici și taxe aeroportuare, o astfel de lipsă de transparență ridică suspiciuni serioase de regrupare de fonduri pentru proiecte preferențiale.
Un Consiliu de Administrație decorativ și corupt
Hotărârea CA nr. 59/23.09.2025 a fost emisă în aceeași zi cu nota de fundamentare. În mai puțin de o oră, membrii Consiliului de Administrație (Ionel Damian, Daniel-Cristian Lungă, Sorin-Eugen Zaharia, Aurelia Fulger, Elena Iordache, Mihai Iordache și George Maha) au votat „pentru”, fără observații și fără analiză tehnică, semn că membrii CA nu au analizat documentele tehnice și au votat „în orb”, la indicația conducerii executive (Romeo Vatra). Asta contravine principiilor guvernanței corporative (OUG 109/2011) și arată o complicitate între director și consiliul de administrație. Nu se știe criteriile în baza cărora au fost selectați membrii CA și nici dacă vreunul dintre aceștia are ceva competențe reale în aviație sau management de infrastructură aeroportuară.
Faptul că documentele au fost aprobate în bloc, în aceeași zi, arată un model de obediență instituțională. Membrii CA, plătiți cu 3.500 lei net pe lună, nu par să exercite niciun control real asupra conducerii executive.
Vatră – și pilot, și controlor de trafic
Articolul 2 al hotărârii CJ stabilește că implementarea rectificării revine Directorului General și Consiliului de Administrație. Doar că în practică, Romeo Vatră controlează ambele verigi. CA-ul îi este fidel, iar deciziile se iau pe verticală, fără contragreutăți.
Această concentrare de putere – director executiv cu rol decizional total , transformă regia într-o instituție capturată politic, unde controlul Consiliului Județean devine pur formal.
Romeo Vatră, fost consilier județean PNL, a fost numit director interimar, apoi confirmat în funcție. În spatele imaginii de „manager liberal modernizat”, sursele din aeroport descriu un stil de conducere bazat pe directive și fidelități de partid. Niciun indicator de performanță făcut public pentru a justifica ținerea acestui politruc în funcție.
Consiliul de Administrație a fost desemnat în mandatul 2022-2026, tot de majoritatea PNL din CJ Iași. În componența sa, nume cu experiență administrativă modestă în domeniul aeroportuar, dar cu legături politice solide, cum este cazul lui Ionel Damian, executantul de casă al lui Costel Alexe din fruntea ANAF Iași.
Promisiuni mari, rezultate mici
În 2023, Romeo Vatră promitea un trafic de 2,5 milioane pasageri. În realitate, cifrele oficiale arată un declin de 17%: iunie 2024 – 205.000 pasageri, față de 250.000 în iunie 2023.
Explicația oficială? „Revizii la aeronave”, adică o vină externă. Nicio strategie publică, nicio măsură clară de redresare. Ca și în cazul este planului strategic al Aeroportului Iași, pe care nu-l cunoaște nimeni.
În același timp, regia a investit 55.000 lei într-o sală de sport pentru angajați, care stă nefolosită. Când traficul scade, dar benzile de alergare cresc, întrebarea devine inevitabilă: cine stabilește prioritățile?
La Aeroportul Iași se practică arta de a zbura în cerc
Aeroportul Internațional Iași ar trebui să fie poarta aeriană a Moldovei, o platformă de dezvoltare regională. În schimb, devine un experiment financiar și politic, unde se amestecă sculpturi cu rectificări și promisiuni cu fabulații și artificii contabile.
Sub conducerea lui Romeo Vatră, aeroportul pare să zboare în cerc: investiții fără randament, decizii fără control și o estetică a improvizației.
La Iași, arta și bugetul public par să fi ajuns la aceeași altitudine. Din păcate, contribuabilii și pasagerii rămân tot la sol.
