La patru luni de la deschidere, „cel mai mare mall din Moldova” a devenit cel mai mare coșmar urban al Iașului. Construit cu 200 de milioane de euro și zero viziune, Mall Moldova e un simbol viu al haosului: arhitectură de hală, infrastructură inexistentă, dispreț pentru pietoni și o administrare care frizează absurdul. De la băi cu viermi și bănci tăiate în două până la trafic paralizat și chiriași disperați, mall-ul care promitea să „pună Iașul pe hartă” pare că vrea, de fapt, să-l scoată din civilizație. 7Est a documentat, cu recenzii și mărturii exclusive, de ce Mall Moldova nu e doar o glumă proastă, ci o insultă urbanistică.
Inaugurat cu fast în aprilie 2025 și promovat drept „cel mai mare mall din Moldova”, Mall Moldova s-a vrut a fi un simbol al modernității comerciale din Iași. În realitate, la doar câteva luni de la deschidere, acest proiect de 200 de milioane de euro se dovedește a fi o caricatură arhitecturală și un eșec lamentabil de management, care stârnește nemulțumirea clienților, iritarea comercianților și blochează un oraș deja sufocat de haos urbanistic.
Infrastructură inexistentă și dispreț pentru mobilitatea urbană
Una dintre cele mai grave greșeli comise de dezvoltatorii Mall Moldova a fost ignorarea completă a realității urbane în care a fost amplasat acest complex. Situat pe șesul Bahluiului, într-o zonă slab conectată și deja congestionată, mall-ul a venit fără investiții în infrastructură rutieră sau în soluții de transport alternativ. Rezultatul? Trafic blocat, ambuteiaje zilnice, pasaje suprasolicitate și stații de autobuz mutate în grabă, fără un minim respect pentru confortul călătorilor.
Cazul băncii din stația CTP este elocvent. Poate părea un fapt minor, dar un lucru este cu adevărat elocvent în privința zgârceniei și meschinăriei care se pare că definește manageriatul de la Mall Moldova. După lucrările de reamenajare ale imensei parcări auto, a fost mutată stația de autobuze CTP, în noua locație fiind montată o singură bancă pentru călători! O singură bancă, total insuficientă pentru un flux enorm de pasageri care utilizează trei trasee importante de autobuz: 20, 30B și 43C. Probabil ca urmare a reclamațiilor clienților, ce credeți că a făcut conducerea mall-ului? A mai amplasat alături …o jumătate de bancă! O jumătate de soluție pentru o problemă întreagă. Vă dați seama ce investiție majoră? Deci nu încă o bancă, ci o jumătate, pe care încap doi oameni. Și astfel au crezut ei că rezolvă confortul clienților care folosesc transportul în comun. Care transport în comun le aduce sute de vizitatori ai magazinelor din mall, plus că este perturbat de aglomerația de mașini care se formează pe pasajul rutier de peste calea ferată.
Haos arhitectural și un design anti-uman
Mall Moldova nu impresionează prin arhitectură, ci prin urâțenie. Clădirea, o hală gri cu inserții de sticlă, pare o relicvă a urbanismului anilor ’80, dar fără soliditatea acelor construcții. Gresia cade, acoperișul parcării suspendate cedează la primele ploi, infiltrațiile sunt o prezență constantă, iar zonele pietonale sunt practic inexistente.
De altfel, accesul pietonal este o experiență demnă de un joc video post-apocaliptic: ocoliri inutile, drumuri neasfaltate, spații verzi distruse, lipsă totală de semnalizare și trotuare. Pentru cine nu vine cu mașina personală, mall-ul devine un spațiu respingător, neprietenos și periculos.
Un mall cu iz de improvizație și mizerie
Toalete infecte, lipsă de hârtie igienică, angajați absenți sau preocupați de telefoane, zone food court lăsate de izbeliște – toate acestea nu sunt simple părerile unor clienți pretențioși, ci observații recurente, documentate cu fotografii, recenzii și sesizări publice. În baie se pot găsi, în unele cazuri, viermi pe clanțe și țevi care stropezesc vizitatorii.
„Frumos la oraș în mall-ul de la țară. Trafic infernal, cocălăreală și o degradare totală a zonei”, spune Cătălin.
„Mizerie mare. Plouă foarte tare. Nu doar picură din tavane. Gălețile sunt soluția. Super. Zona food court n-am văzut niciun angajat. Hârtie la baie desigur nu găsești. Dar persoana care “face curat” la baie, stă pe telefon”, a scris Maria o recenzie edificatoare.
„Cea mai grea experiență e dacă vrei să mergi la toaletă. Este o troacă! 2 țevi negre care te stropesc. Doamne ferește!!”, a declarat oripilat Mihai Darie.
„Cel mai mare Mall din Moldova cu viermi pe la băi zona de food cort (clanța de la baie). 28.07.2025 după 19:30. Baia pentru mame/copii aceiași cu cea pentru persoane cu dizabilități.”, a adăugat și Marius Moclea, care a ținut să consemneze minuțios și data constatărilor făcute.
Mai grav, în plin secol XXI, spațiile destinate mamelor cu copii sunt comasate cu cele pentru persoane cu dizabilități, o dovadă de superficialitate care ar trebui să ridice semne de întrebare chiar și în privința respectării legislației privind accesibilitatea.
Muzică, noxe și un disconfort total
Una dintre cele mai bizare decizii de design este parcarea de pe acoperiș. Considerată o inovație, aceasta devine o sursă constantă de disconfort: noxe care se acaparează zonele de terasă, poluare fonică și un contrast puternic între scopul spațiului (relaxare, consum) și realitatea fizică (zgomot, gaze, betoane).
„Dezamăgit să văd că acest mall este proiectat pentru oamenii care dorm cu mașinile în pat, în sufragerie. Oare e frumos când ieși la terasă pentru a mânca să te afume noxele mașinilor urcate pe acoperiș? Oare nu am trecut de acest stil de design demn de anii 1980? Ce să mai vorbim de accesul pietonilor… cobori din autobuz și trebuie să faci 13 ocolișuri stânga/dreaptă …. sau să treci pe spațiul verde. Prioritate au mașinile… din nou”, își exprimă exasperarea și Emanuel S.
De parcă nu ar fi de ajuns, fiecare magazin își difuzează propria muzică la volum maxim, în concurență directă cu coloana sonoră generală a mall-ului. Rezultatul este un vacarm continuu, imposibil de suportat mai mult de o oră, după cum notează unii vizitatori care părăsesc mall-ul cu dureri de cap.
Clienți revoltați, chiriași disperați
Dincolo de imaginea de fațadă, Mall Moldova se confruntă deja cu un val de nemulțumiri din partea comercianților. Surse din interior vorbesc despre chirii nesustenabile, lipsă totală de promovare și un climat de neîncredere față de management. Unii dintre chiriași au început deja să renegocieze contractele sau chiar să părăsească spațiile închiriate.
„Ni s-au promis mii de clienți pe zi. În realitate, avem un flux slab, iar costurile sunt uriașe”, susține un chiriaș.
Declinul unui „motor economic” care dă rateuri
Mall Moldova trebuia să fie un motor economic pentru întreaga regiune. În fapt, a devenit un obstacol în calea dezvoltării durabile a Iașului. Traficul urban este afectat, calitatea vieții scade, iar investitorii locali sunt descurajați de modelul unui proiect mare, dar lipsit de viziune. Impactul negativ asupra mediului urban, combinat cu o execuție deficitară și lipsa de transparență, transformă mall-ul într-un exemplu dureros despre cum nu ar trebui realizat un proiect de asemenea anvergură.
Mall Moldova nu este doar un eșec comercial. Este un eșec de viziune, de planificare urbană, de respect față de cetățeni și față de oraș. Este o lecție despre cum promisiunile mari pot ascunde realități mizerabile și cum dezvoltarea fără coerență devine involuție.
În loc să unească, să modernizeze și să inspire, acest complex comercial a reușit să divizeze, să obosească și să dezamăgească. De la jumătățile de bănci la jumătățile de soluții, de la clienți înșelați la investitori frustrați, Mall Moldova devine simbolul unei tranziții comerciale ratate.
