În trecut, Mado era locul unde ieșenii găseau o masă rapid și accesibil, o promisiune de savoare la prețuri decente. Astăzi, însă, aceleași locuri au devenit sinonime cu dezamăgirea. Timp de așteptare de neînțeles, mâncare care mai degrabă îți răpește pofta decât o stimulează, iar personalul care pare că face mai mult să deranjeze decât să ajute. Zeci de plângeri, mesaje de nemulțumire și, cel mai grav, o lipsă totală de reacție din partea managementului arată că Mado a uitat rețeta succesului. De la shaorma care mai are doar numele, la pizza liliputană care ar putea fi confundată cu DVD, Mado riscă să piardă definitiv un public care, până nu demult, îl considera un refugiu gastronomic de încredere.
„Mâncare fără gust, personal fără chef” – aceasta este realitatea cu care se confruntă clienții rețelei Mado din Iași. Pe lângă produsele care se încadrează la categoria „grețoase”, angajații par a fi obosiți, neinteresați și chiar sfidători. Nimic din atitudinea lor nu te face să te simți binevenit, iar de la servire și până la spălarea farfuriilor, ai senzația că nimeni nu își face treaba cu seriozitate. Într-o eră în care fiecare client are puterea de a-și exprima nemulțumirea pe rețelele sociale, Mado nu pare să fi înțeles nimic din lecțiile oferite de transparența digitală. Fără reacție, fără soluții, brandul riscă să se facă uitat, iar o întreagă comunitate de clienți va căuta, cel mai probabil, un alt loc în care „fast food-ul” chiar înseamnă calitate, nu o mare dezastruoasă de promisiuni neîndeplinite. Odată un reper pentru tinerii ieșeni în căutare de fast-food la prețuri accesibile, Mado Iași pare că a uitat rețeta succesului. De la timpi de așteptare ridicoli la produse servite reci, arse sau chiar în stare crudă, clienții descriu o experiență tot mai des „dezgustătoare”. În cadrul acestei anchete jurnalistice, am analizat zeci de plângeri ale consumatorilor și am stat de vorbă cu clienți nemulțumiți, pentru a înțelege cum un lanț local de restaurante a ajuns să fie sinonim cu bătaia de joc.
Mâncare fără gust, personal nesimțit
Teodor Ivanov, un client Mado, povestește cum a așteptat 20 de minute pentru o shaorma la farfurie, deși erau doar două comenzi în total și șase angajați prezenți, dintre care doar doi păreau să muncească. Andreea Danaila confirmă: „ Timp de așteptare dublu față de limita zisă. Personal format din 5 persoane ce râdeau între ei, restaurantul gol și persoane ce intrau de afară și primeau comanda înainte. Nu recomand Mado Ștefan cel Mare”.
Ciprian Popa, un alt client, a avut o experiență culinară de neuitat – în sensul negativ: „Shaorma părea coajă de copac, carnea era iute de acoperea gustul de alterat. Pisica nici n-a vrut să se apropie de hamburger când am ajuns cu el acasă.” Alți clienți se plâng de mâncare „fără gust”, „pregătită cu o zi înainte” sau chiar nepreparată termic – un caz grav relatat de un client care a găsit carne crudă în shaorma.
Prețuri mari, porții mici și servicii la limita batjocurii
Florin Zamfir reclamă lipia „rece și congelată”, în timp ce Claudiu Sandar ironizează porțiile de pizza servite: „ Nu specifică diametrul unei pizza în aplicația delivery, însă prețul este același. Dacă nu citeam pe cutie că este pizza, mă gândeam că este un CD sau un DVD în interior. Cred că poate fi folosită și ca disc de flex. Recomand curierilor dacă merg la Mado, să foloseasca borseta pentru transportul comenzilor”
Mai multe persoane susțin că au plătit pentru două produse și au primit doar unul, așa cum afirmă Cosmina Roșca: „ Total neprofesionist. Plătești 2 și primești 1. Am comandat 2 meniuri speciale cu sosuri și burger și am primit un singur meniu cu 2 sosuri. Neserioși!
Atitudine sfidătoare și angajați fără pregătire
Vlad Șerban a fost martorul unor comentarii nepotrivite ale angajaților despre clientele localului. Mihai Ștefan merge mai departe și acuză: „Angajați luați de la prășit, de la tarabă. Nu salută, nu respectă clientul. Se comportă ca și cum ți-ar face o favoare că te servesc. Au impresia ca sunt buricul pământului. Sunt asa de încrezuți de parcă îți dau mâncarea degeaba, iar tu ești o sărăcie. Angajați-vă oameni care să respecte clienții, nu niște mucoși care au văzut pentru prima oară cum se fac banii”
Aceste relatări nu sunt singulare. Se conturează un pattern îngrijorător: lipsă de profesionalism, de etică și de respect față de consumator. Managerii par absenți din ecuație, iar lipsa de control se simte în fiecare aspect, de la igienă, până la livrare.
Livrări întârziate și mâncare „grețoasă”
Iulia Pancu afirmă că a așteptat o oră și jumătate pentru o comandă, primită într-un final în stare „grețoasă”. Narcisa Tudor Popescu atrage atenția și asupra aspectului exterior al localului: mobilier deteriorat, spațiu neîngrijit – semne vizibile ale dezinteresului general, în timp ce Angela Manolache nu recomandă Mado, deoarece ”Limonada este făcută din concentrat de lămâie și are gust de chimicale”
Ce s-a întâmplat cu Mado Iași? Cum a ajuns un brand local, apreciat în trecut, să stârnească atâta dezamăgire și furie? Deși aflat în centrul orașului și într-o zonă cu potențial uriaș, Mado pare blocat într-o spirală a neglijenței.
Clienții cer puțin – mâncare decentă, servită la timp, cu un minim de respect. În schimb, primesc bătaie de joc și produse care pot pune sănătatea în pericol. În lipsa unui control real sau a unei reacții din partea conducerii, Mado riscă să piardă complet încrederea clienților.
