La Chişinău, viaţa politică a anilor 70 era dominată de personalitatea Prim Secretarului Partidului Comunist Moldovenesc, Ivan Ivanovici Bodiul. Cei douăzeci de ani cât acesta s-a aflat în post au fost caracterizați printr-o acerbă luptă cu tot ce însemna românesc în Basarabia. Perioada acelor ani poate fi reconstituită din corespondența lui Ivan Bodiul cu Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Igor Cașu, istoric: ”Din memoriile lui Bodiul se desprinde clar faptul că era nostalgic după modelul stalinist de conducere. Bodiul a promovat o politică de represiune de tip neostalinist, mai ales în anii ’70. Momentul său de glorie este 1968 şi anii care au urmat. Or, el şi-a demonstrat calitățile de satrap fidel al Moscovei în republică după Primăvara de la Praga, mai ales în contextul neparticipării României la invazia țărilor Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia în august 1968.”
”Mondial” în turneu prin URSS
În 1970, formația românească de muzica rock, Mondial, este invitată să efectueze un turneu de 45 de zile în U.R.S.S. Despre concertele de la Chișinău a povestit într-un interviu mai vechi chitaristul Dragoș Vasiliu.
Dragoș Vasiliu: “Am trăit niște momente de neuitat în turneul din U.R.S.S. La Teatrul Verde din Chișinău, care avea 7.000 de locuri, veneau în fiecare seară câte 12.000 de oameni. Nu mai voiau să iasă din teatru. Doar miliția călare reușea să-i scoată afară din sală. După primul spectacol ne-au mutat la motelul «Struguraș», care se afla la opt kilometri de Teatrul Verde. Autorităților le-a fost frică de reacția publicului. Moldovenii voiau să ne conducă, cu miile, pe străzi.”
Moldovenii erau mirați că o formație românească va concerta la Chișinău
În acea perioadă, tot ce nu se încadra în ideologia comunistă era interzis. Putem doar să ne închipuim șocul moldovenilor atunci când au aflat despre faptul că la Chișinău va ajunge în turneu o formație românească. Despre concertul ”Mondial” au povestit peste ani mai mulți arțiști moldoveni. Printre aceștia se află și Alexandru Cazacu, renumitul chitarist și compozitor, membru al formației Noroc.
Alexandru Cazacu: “Radio Bucureşti, Radio Iaşi. Prutul este Prutul, dar undele de radio pătrund. Iaşul îl auzeam şi în Siberia. Am avut un aparat de radio Grundig cu care auzeam Iaşul tocmai în Irkutsk. Mondialul îl auzeam numai la radio, practic în fiecare zi. Să cânţi muzică pe versuri de Eminescu, Alecsandri era interzis, aşa era ideologia. Mondial cânta Topârceanu, Eminescu, la noi era altă situaţie, absolut. Zi de zi, toate hiturile erau cântate şi erau ca fraţii noştri. Venim noaptea spre dimineaţă la Filarmonică şi vedem un afiş straniu. E scris în limba rusă “Mondiali”, scris cu semnul moale. Asta a fost prima formaţie care a venit din România, formaţie de pop rock. Lumea nu putea crede că o asemenea formaţie va putea fi văzută live la Teatrul Verde. Asta era o enigmă. La noi asta a fost ca un vis. Poporul ăsta a avut un spirit frumos, sufletesc, al neamului. Erau placuţe scrise „Trăiască Mondial, Trăiască România. Patrie. Unire”. Şi cred eu că aceasta a fost prima Mare Adunare a Neamului nostru. Nu în Piaţa Marii adunări, ci chiar acolo a fost în 1970. La toată adunarea aceasta la spectacol nu era un loc liber. Şi fiecare al zecelea, cred, era sau miliţian, sau kaghebist îmbrăcat în civil”.
Un succes nebun la Chișinău, urmat de arestări
Au urcat pe scenă în uralele publicului. După prima piesă, prezentatoarea, care vorbea ruseşte, a încercat să se adreseze publicului, fără succces. “Lăsaţi-i pe fraţii noştri să vorbească”, se auzea din sală. După fiecare piesă, pe scenă erau aduse numeroase buchete de flori, alături de care erau strecurate bileţele pe care se regăseau mesaje ale românilor de peste Prut. La cel de-al doilea spectacol erau prezenţi peste 10.000 de spectatori. Peste 2.000 de suflete în plus faţă de capacitatea maximă a locaţiei. Lumea striga: “Unire!”.
Situaţia i-a deteminat pe organizatori să le ceară membrilor formaţiei să-şi strângă instrumentele, iar poliţia călare i-a escortat până la autobuz.
Dragoș Vasiliu: ”Încet-încet a trebuit să vină poliţia cu caii şi încet-încet să scoată mulţimea din teatrul verde. Şi pe urmă am plecat la Tiraspol, Bălţi. După săptămâna asta care a fost în Moldova, o serie de oraşe mari au fost scoase. Nu Moscova, nu Leningrad, nimica. Am stat două săptămâni la Moscova, cazaţi senzaţional fără să dăm nici un spectacol”.
Tot în acele zile mai mulți oameni au avut de suferit pentru că au venit la concertul formației ”Mondial”.
Alexandru Cazacu: ”Mulţi au suferit după spectacol. Persecutaţi, interogaţi, scoşi din funcţii. Nu şi-au pierdut sufletul, aceiaşi au rămas. Martorii au dovezi câţi ani de puşcărie au făcut, pentru că au ţinut o pancartă în mâini. Au suferit oamenii pentru că au fost spectatori la Mondial”.
Dramaturgul Eugen Gheorghiță își amintea peste ani despre acele două zile de spectacol spunând că întreaga securitate sovietică a fost atunci pe baricade.
Eugen Gheorghița: ”Sute de kaghebişti şi, poate, mii de miliţieni, au fost ridicaţi în stare de alertă, ba chiar de război, pentru că, în acest mod, batalioanele de naţionalişti declaraseră război făţiş Ţării Moldovei comuniste”.
