Mircea Eșanu: Avem o relație de suflet cu România. Aș vrea să-i aduc mulțumiri întregului popor român pentru această atitudine.

Directorul executiv al Fondul de Investiții Sociale din Moldova, Mircea Eșanu, a oferit un interviu pentru ”7 Est”, în care explică aportul României la refacerea instituțiilor preșcolare din Republica Moldova.

0
413 views

7 Est:Guvernul României a decis să acorde Republicii Moldova 100 de milioane de euro, ajutor nerambursabil. Din aceștia, a cincea parte a fost direcționată pentru proiecte dedicate instituțiilor preșcolare. Ce a însemnat acest input financiar pentru grădinițele din Moldova?

Mircea Eșanu: Într-adevăr, la 27 aprilie 2010, la București, a fost semnat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova. Până în prezent, a fost virată aproape o jumătate din acea sumă, dintre care 50% au mers către renovarea instituțiilor preșcolare din țara noastră. Este o investiție mai mult decât serioasă, ceea ce ne-a permis să facem foarte multe lucruri importante în această direcție. Cele 26 de milioane de euro, acordate până în prezent pentru renovarea instituțiilor preșcolare din Republica Moldova, au venit în trei tranșe. Prima tranșă de 20 milioane de euro și a doua de 3 milioane de euro au fost transferate de Guvernul României în anul 2014. Ulterior,în anul 2017, a fost transferată cea de-a treia tranșă de 3 milioane de euro. Cu acești bani au fost renovate circa 845 de instituții preșcolare de pe întregul teritoriu al Republicii Moldova. Iar asta înseamnă că, fiecare a doua grădiniță din Republica Moldova a fost renovată cu suportul acordat cu generozitate de către Guvernul României. În prezent, nu există niciun raion din Moldova (notă informativă: Republica Moldova a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit de jure în 32 de raioane, 13 municipii și două unități teritoriale autonome recunoscute: UTA Găgăuzia (U.T.A.G.) și Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului (U.T.A.N.) care nu ar fi beneficiat de această asistență financiară.

7 Est:De ce a fost necesară renovarea grădinițelor?! Cum arătau acestea încât s-a decis dedicarea unui amplu proiect pentru instituțiile preșcolare?!

Mircea Eșanu: În prezent, în Republica Moldova funcționează circa 1450 de grădinițe. Toată infrastructura preșcolară din țara noastră a fost moștenită din perioada sovietică. Majoritatea covârșitoare a instituțiilor preșcolare din Moldova au fost construite în anii 70-80, ai secolului trecut și în toți acești ani nu au beneficiat de renovări substanțiale. De la independență încoace, au fost renovate foarte puține grădinițe. Numărul grădinițelor nou construite este și mai mic, în total, ar fi vreo 4-5, nu mai mult. Majoritatea grădinițelor erau depășite de timp: cu acoperișuri sparte, geamuri și uși vechi, pereți mucegăiți, sisteme de apeduct nefuncționale. Peste o sută de grădinițe se încălzeau de la sobe, iar o parte bună din ele nici măcar nu funcționau în spații special amenajate, ci erau improvizate în anumite încăperi din localitate, ce nu corespundeau normelor igienice. Cu suportul financiar oferit de Guvernul României, FISM a reparat 845 de grădinițe, îmbunătățind semnificativ infrastructura din teritoriu. Noi nu am intervenit doar cu renovări. Circa 3 milioane de euro, din cele 26 milioane de euro alocate în acest sens, au fost investite în bunuri: echipament pentru bucătării, mobilier, spații de joacă.

 

7 Est:Cum au fost alese localitățile și câte grădinițe au fost modernizate prin proiectul „Sporirea accesului și a gradului de participare a copiilor la educație timpurie în Republica Moldova?! Câte instituții preșcolare ar mai fi necesar de modernizat?

Mircea Eșanu: FISM are în responsabilitatea sa doar punerea în aplicare a Hotărârii de Guvern, agreate de către guvernele ambelor state. FISM nu a participat la procesul de selectare a instituțiilor. Obiectivul FISM a fost să asiste localitățile să-și sistematizeze prioritățile, să-și mobilizeze localitatea, deoarece toate proiectele de renovare a grădinițelor din Moldova au și componenta financiară, alocată de autoritățile locale. Grădinițele ce au beneficiat de lucrări de reabilitare ce au fost identificate de către autoritățile publice locale, împreună cu inginerii de la FISM. Iar la nivel central s-a făcut redistribuirea mijloacelor financiare existente. Nu există vreun raion din Moldova, unde să nu fi fost renovate cel puțin 10-12 grădinițe. În raioanele mai mari, cu o pondere mai mare a populației, desigur, că numărul beneficiarilor a fost mai mare, 25-30 de instituții. După cum ziceam anterior, am reușit să renovăm circa 845 de grădinițe, dintre care doar 120 de instituții au fost renovate capital, restul mai au nevoie de renovări. Aș vrea să menționez două localități din Moldova, care, practic, nu au beneficiat de asistență financiară oferită de Guvernul României. Este vorba despre mun. Chișinău (circa 150 de instituții preșcolare) și orașul Bălți, din nordul țării, care, la fel, concentrează un număr mare de grădinițe. In aceste orașe au fost renovate din grantul oferit de Guvernul României doar 20 de instituții, deși aici sunt concentrate 1/5 din totalul grădinițelor din țară. S-au renovat masiv grădinițele din sate. Probabil, în cazul în care acest program va continua, am recomanda să se intervină masiv și la grădinițele din orașele mari și centrele raionale.

7 Est:Beneficiarii cum au reacționat la anunțul că pot avea bani pentru reparațiile gradinițelor? Au fost mulți solicitanți?

Mircea Eșanu: Renovările grădinițelor au un caracter profund social. S-a reacționat, evident, pozitiv. Împreună cu reprezentanții Ambasadei României în Republica Moldova am avut ocazia să participăm la multe evenimente de inaugurare a grădinițelor renovate cu suportul Guvernului României. De bunăvoința și recunoștința populației am avut ocazia să ne convingem nu doar noi, dar și numeroasele delegații oficiale din România, pe care le-am avut pe parcursul ultimilor ani. Nu pot să nu vorbesc aici și despre contribuția și implicarea masivă a autorităților publice locale în renovarea grădinițelor. Primăriile au venit cu contribuții suplimentare la suma alocată de Guvernul României. Până în prezent, avem o contribuție alocată de autoritățile publice locale în sumă de circa 1,5 milioane de euro. Ceea ce ne-a permis să creștem amploarea și impactul proiectului și să responsabilizăm autoritățile publice locale în implicarea, monitorizarea și mentenanța acestor clădiri proaspăt renovate. Foarte multă lume din țara noastră cunoaște despre asistența acordată de Guvernul României, nu doar de la televizor, dar din experiență proprie. Beneficiază direct de această contribuție financiară peste 75 mii de copii și 200 mii de părinți și cadre didactice.

7 Est:Ce condiții erau necesare pentru ca cererile solicitanților să fie incluse în program? Cât a costat în medie modernizarea unei grădinițe?

Mircea Eșanu: În anul 2014, guvernele României și al Republicii Moldova au ajuns la o soluție tehnică prin care statul nostru, Republica Moldova, trebuia să prezinte o listă a instituțiilor preșcolare ce urmau să beneficieze de grantul oferit de România. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din RM și România. Distribuirea mijloacelor financiare per unitate s-a făcut de către Guvernul Republicii Moldova, în baza analizelor de care dispunea la acea etapă și în strânsă colaborare cu autoritățile publice locale.

Nu toate grădinițele au beneficiat de sume egale. Din 845 de grădinițe beneficiare ale programului, au fost renovate capital puțin peste o sută. Valoarea lucrărilor aici cifrându-se la circa 1,5 milioane de lei moldovenești per grădiniță. Majoritatea instituțiilor au beneficiat, însă, de sume mai mici. Cu toate astea, aici au fost realizate lucrările stringente, cum ar fi: renovarea acoperișului, schimbarea geamurilor, schimbarea sistemului de încălzire, reconectarea grădiniței la sistemul de apeduct și canalizare. Vă pot spune că acum vreo doi ani în urmă, peste o sută de grădinițe din cele 845 renovate se încălzeau cu sobe. Datorită programului, a fost posibilă conectarea acestora la sisteme de încălzire centralizate, ceea ce a crescut semnificativ confortul în incinta grădiniței. A fost schimbat acoperișul vechi și montat unul nou, de țiglă metalică, în circa 180 de grădinițe, cu o suprafață de peste 180 mii de metri pătrați, ceea ce echivalează cu suprafața a 42 de terenuri de fotbal. Asta inseamnă că în aceste instituții deja nu mai avem cazuri frecvente de încăperi mucegăite și reci. La multe grădinițe s-a făcut termoizolarea, ceea ce a permis reducerea cheltuielilor pe încălzire.

7 Est:Cum s-a schimbat educația timpurie după ce s-a început modernizarea instituțiilor preșcolare?

Mircea Eșanu: Condițiile s-au schimbat foarte mult. În mod special, în localitățile în care au fost deschise grupe noi. Au fost deschise peste 150 de grupe noi. Asta înseamnă că până la implementarea programului în multe localități nu exista suficient spațiu în grădinițe pentru instituționalizarea tuturor copiilor din localitate. Noi aveam multe semnale din partea primăriilor, acolo unde s-au făcut renovări. Mulți părinți preferau să-și țină copii acasă, decât să-i dea în gradinițe friguroase și neamenajate corespunzător. Datorită lucrărilor efectuate, multe grădinițe din Republica Moldova au început să activeze pe parcursul întregului an și nu doar în perioada caldă a anului, așa cum se întâmpla până a începe noi lucrările de reparație. Pe viitor, ne dorim să urmărim dacă scade rata de îmbolnăvire a copiilor. În multe grădinițe au fost deschise grupe de creșă, ceea ce le-a permis părinților să meargă mai devreme la lucru. Ceea ce, într-un final, a dus la creșterea bunăstării familiilor.

7 Est:După darea în exploatare, poate fi schimbată destinația acestor imobile mutilate pentru a fi instituții preșcolare?

Mircea Eșanu: Desigur că există riscuri ca aceste clădiri să-și schimbe destinația, dar ele sunt foarte mici. În toate investițiile pe care le facem, primăriile semnează o declarație prin care își asumă obligația că timp de 15 ani să nu fie schimbată destinația clădirilor renovate. În caz contrar, autoritățile publice locale vor fi obligate să ramburseze întreaga investiție realizată. În al doilea rând, schimbarea destinației instituțiilor educațioanle în alte scopuri este una destul de complicată și anevoioasă și ea nu poate fi făcută fără avizul reprezentanților guvernului din teritoriu, fără o hotărâre de guvern. Practic, nu există riscuri la acest subiect. Închiderea unei grădinițe ar însemna descreșterea atractivității localității. Grădinița reprezintă o ancoră, în special, pentru localitățile rurale. Nu-mi imaginez ca într-o localitate să se întâmple o astfel de situație, cum ar fi închiderea unei grădinițe.

7 Est:Credeți că e necesară prelungirea acestui proiect?

Mircea Eșanu: Instituția pe care o reprezint, Fondul de Investiții Sociale din Moldova, a demonstrat nu doar utilitatea, eficiența și corectitudinea implementării acestui program. A demonstrat ce impact major poate avea asistența financiară asupra localităților rurale. Necesitățile pe acest segment continuă să rămână destul de mari. Au fost renovate capital doar puțin peste o sută de grădinițe din întreaga țară. Asta înseamnă că celelalte instituții ar mai avea nevoie de lucrări și renovări. Necesitățile sunt foarte mari. Astăzi, pentru a avea un impact masiv, probabil, ar fi nevoie de o sumă triplă, comparativ cu ceea ce s-a investit până în prezent, ca să aducem toate grădinițele din Republica Moldova la standarde europene. Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță a declarat în cadrul unui eveniment de inaugurare a grădinițelor renovate că România își dorește să ajungă la fiecare grădiniță din Republica Moldova.

Totodată, recent s-a aflat că Guvernul României a decis să mai aloce 3 milioane de euro pentru prelungirea Programului de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru instituţiile preşcolare din Republica Moldova. Suntem în an centenar, 100 de ani de la Marea Unire din 1918, un an cu o conotație simbolică. Avem o relație de suflet cu România. Aș vrea să-i aduc mulțumiri întregului popor român pentru această atitudine.