Textul rugăciunii „Tatăl Nostru“ va fi modificat de Sfantul Scaun.Schimbarea vizeaza un vers ce a starnit controverse

0
252 views

Reprezentanţii Conferinţei episcopale italiene au anunţat că textul rugăciunii „Tatăl Nostru“ va fi modificat. Schimbarea vizează un vers care a stârnit dezbateri aprinse atât în Biserica Ortodoxă, cât şi în cea Catolică, iar în trecut, Papa Francisc a declarat că susţine modificarea.  Noua versiune a rugăciunii „Tatăl nostru“ urmează să fie supusă aprobării Sfântului Scaun, transmite ANSA. Modificarea vizează versul „nu ne duce pe noi în ispită“, care va deveni „nu ne abandona/ nu ne lăsa să cădem în ispită“.    Noua versiune a cărţii liturgice folosite în serviciile religioase de Biserica Catolică, Missale Romanum, conţine modificări şi pentru alte rugăciuni şi trebuie aprobată de Vatican. De pildă, se va schimba şi începutul Gloriei în „pace pe pământ oamenilor iubiţi de Domnul nostru“.    Cu alte cuvinte, decizia stă în mâinile Papei, care este atât suveran al Statului Cetăţii Vaticanului (denumirea oficială a Vaticanului), cât şi şef al Sfântului Scaun.   Încă de anul trecut, Papa Francisc a abordat acest subiect şi a declarat că susţine modificarea, explicând că traducerea „nu ne duce pe noi în ispită“ nu este potrivită întrucât ar putea fi interpretată greşit – ca şi cum Dumnezeu ar conduce oamenii spre păcat, potrivit BBC.    „«Nu mă lăsa să cad în ispită» este mai potrivit, pentru că omul este cel care cade în păcat şi nu Dumnezeu este cel care îl conduce spre păcat. Un părinte nu face un asemenea lucru, un părinte te ajută să te ridici imediat“, a explicat Suveranul Pontif.      În urmă cu mai mulţi ani, adunarea episcopilor catolici din Franţa a aprobat retraducerea versetului biblic prin: „Şi nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită“.    Într-un interviu pentru Adevărul, preotul Eugen Tănăsescu a explicat că personal consideră o greşeală schimbarea textului: „Pentru că atunci când spui «şi nu ne lăsa pe noi în ispită» presupunem că deja suntem în ispită, ori sensul rugăciunii nu este acesta. Înţelesul corect al acestui pasaj «şi nu ne duce pe noi în ispită» trebuie înţeles împreună cu continuarea sa «şi ne izbăveşte de cel viclean». În realitate, când spunem «şi nu ne duce pe noi în ispită» ne referim la însuşirea lui Dumnezeu de a fi proniatorul vieţii noastre. Pronia lui Dumnezeu este însuşirea de a rândui cele ce există, de a fi ocrotitor şi supraveghetor în acelaşi timp al creaţiei lui. Din expresia «şi nu ne duce în ispită» nu trebuie înţeles că Dumnezeu ar fi generatorul ispitei. Scriptura spune că Dumnezeu nu ispiteşte pe nimeni şi că suntem ispitiţi de poftele noastre, aşa cum spune Sfântul Apostol Iacob. Tot Mântuitorul spune în momentul în care îi învaţă pe apostoli rugăciunea Tatal nostru «Rugaţi-vă să nu intraţi în ispită». Prin asta arată că omul este cel ce intră în ispită, nu Dumnezeu ne duce în ispită. Dar termenul în înţelesul lui corect vrea să însemne «fă aşa fel încât noi să nu intrăm în ispit㻓.    „Tatăl nostru“ este una dintre rugăciunile de bază ale creştinătăţii, comună tuturor confesiunilor creştine datorită faptului că se regăseşte în textul evangheliilor sinoptice. Conform cap. 11 al Evangheliei după Luca, rugăciunea a fost rostită de Iisus Hristos ca răspuns la cererea unuia dintre apostoli de a îi învăţa cum să se roage. Deşi Iisus i-a învăţat, cel mai probabil, rugăciunea în limba aramaică, cele mai vechi texte există în limba greacă. Datorită faptului că limba latină a fost limba dominantă a creştinismului în mare parte a continentului european, „Pater noster“, rugăciunea în latină, este o traducere importantă a versiunii greceşti.   De la începutul papalităţii sale, Papa Francisc nu a evitat subiectele controversate şi a abordat public unele teme sensibile. El a declarat răspicat că Biserica Romano-Catolică ar trebui să prezinte scuze persoanelor homosexuale pentru modul în care le-a tratat şi a comparat centrele de detenţie pentru migranţi din Europa cu lagărele de concentrare.