Cetățenie de vânzare. Cât costă să devii cetățean moldovean?

În aceste zile, ministrul Economiei de la Chișinău, Chiril Gaburici se află la Conferința Globală a Reședinței și Cetățeniei care se desfășoară în Dubai, Emiratele Arabe Unite. Motivul principal al acestei vizite este să lanseze la nivel internațional Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție. Acest ”ambalaj” frumos îmbrăcat într-un program guvernamental, vrea să vândă de fapt iluzia unei cetățenii și a unei țări aflate pe marginea unei catastrofe demografice și economice.

0
503 views

Încă în 2016, Guvernul de la Chișinău a operat un șir de modificări la legea cetățeniei. Trebuie să știți că, până acum un an, obținerea cetățeniei moldovenești era un chin. Cu toate acestea, anual, peste o mie de străini depuneau cerere pentru a deveni cetățean moldovean. După intrarea în vigoare a noilor modificări legate de obținerea cetățeniei Republicii Moldova, anul 2018 dublează numărul celor care râvnesc să devină cetățeni moldoveni. Agenția Servicii Publice anunța că în perioada 19 aprilie și până la sfârșitul lunii august au fost depuse 2.300 de cereri.

După publicarea noilor modificări legislative, guvernul moldovean a început o întreagă campanie de promovare a cetățeniei moldovenești ca fiind o foarte atractivă investiție. Potrivit programului, un investitor străin va putea obţine cetăţenia Moldovei dacă va aloca minimum 100 de mii de euro în Fondul de dezvoltare durabilă sau cel puţin 250 de mii de euro într-un domeniu strategic de activitate.

Chiril Gaburici, ministrul Economiei Republicii Moldova, Dubai: „În ultima perioadă, Republica Moldova a întreprins o serie de reforme semnificative pentru a încuraja investițiile. Guvernul actual vede oamenii de afaceri ca parteneri. Fiind un stat tânăr, cultura de afaceri se dezvoltă, astfel am luat toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și a deschide oportunități pentru investitorii interesați de potențialul țării noastre, creând în același timp infrastructura necesară. Din fondurile colectate se va investi în infrastructură, educație și alte proiecte și direcții de importanță strategică pentru Republica Moldova.”

 

 

 

Risc pentru economia moldovenească

Încercărea de a obține cetățenia Republicii Moldova în schimbul unor investiții din partea străinilor a fost criticată atât de experții de la Chișinău, cât și de voci de la București. În primul rând, aceștia avertizau că legea cetățeniei devine acum o fereastră pentru legalizarea mijloacelor financiare de origine frauduloasă.

Transparency International Moldova,august 2017: ”Acest mecanism ar putea fi mai degrabă o formă de cămătărie pusă la cale de un grup de cetăţeni care deţin resurse financiare şi care, prin persoane interpuse (cărora li se oferă cetăţenie, adică protecţie din partea autorităţilor Republicii Moldova) doresc să stoarcă în continuare bani curaţi şi legalizaţi din bugetul de stat.”

Centrul Analitic Independent Expert-Grup, august 2017: ”Atât timp cât nu există o justificare economică clară asupra nevoii acordării cetățeniei unor potențiali investitori străini, considerăm că mediul politic nu trebuie să se lanseze în programe caracteristice paradisurilor fiscale, care în final să susțină realizarea unor interese înguste de grup și să pună în pericol interesul public (eventuala suspendare a regimului fără vize cu UE).”

Dan Dungaciu, august 2018: ”Teoretic, și eu așa vorbesc, încercând să vă răspund la întrebarea legată de temerile față de legile în discuție, cineva vrea să spele bani. Investește 100 000 de euro plus 250 000 de euro, devine cetățean, pe urmă depune, să zicem, 10 milioane, plătește 300 000 de euro, adică 1/3 solicitată de lege, banii sunt în regulă și curați ca lacrima. Dacă vrei să speli 100 milioane de euro, te costă, practic, cam 3,3 milioane euro. Și ai 96 milioane numai bune de cheltuit oriunde în lume!”

 

Moldovenii pleacă din Republica Moldova

Prin noul program de investiții prin obținerea cetățeniei Republicii Moldova, guvernul de la Chișinău a prevăzut o rată de 5.000 de cetățenii pentru cei care vor dori să obțină în acest fel pașaportul moldovenesc. Ce este însă această cifră pe lângă zecile de mii de moldoveni care părăsesc anual Republica Moldova?

Datele ultimului recensământ din 2014 arată că populația țării a scăzut la  2.998.235 persoane, fără a lua în calcul cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană. Aceasta cifră este cu aproximativ jumătate de milion mai mică față de cea din recensământul efectuat în 2004.

Anual, din țară pleacă peste 2.500 de copii de vărstă preșcolară, astfel încât, între anii 1993-2015, din Moldova au plecat peste 55 de mii de copii cu vârsta de până la șapte ani. La acet număr se mai adaugă alți 100 de mii de elevi care au plecat în ultimii 15 ani alături de părinți peste hotare. Cifrele nu sunt deloc îmbucurătoare, numărul celor care își iau copii și pleacă definitiv este constant în creștere în ultimii 10 ani.

 

Republica Moldova, tot mai îmbătrânită

Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 de ani este în creştere continuă. În anul 2017, coeficientul de îmbătrânire al populaţiei a înregistrat o majorare, comparativ cu anul precedent, cu 0,5 puncte procentuale, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Acum o lună, Biroul de Statistică moldovean prezenta că Republica Moldova are 630 de mii de persoane în vârstă de 60 de ani şi peste, ceea ce constituie 17,7% din numărul total al populaţiei. Aproximativ 60% din numărul total al vârstnicilor sunt femei, iar 56,6% locuiesc în mediul rural. 

 

Încă puțin până la catastrofa demografică

De mai mulți ani, Organizația Națiunilor Unite sună alarma, estimând că până în 2050, numărul populației Republicii Moldova va scadea cu aproape un million de persoane, ceea ce presupune a fi o catastrofă demografică. Conform scării G. Bojio-Garnier, dacă numărul populaţiei în vârstă de 60 ani şi peste, care revine la 100 locuitori, este mai mare de 12%, atunci se consideră că are loc fenomenul de „îmbătrânire demografică”. În anul 2014, aproape 15,2% din populaţia Moldovei avea peste 60 de ani (media la nivelul UE – 25 de 27%), însă conform previziunii în anul 2020 acest procent va ajunge la 18,2%, iar în 2050 – la 32%.

 

Concluzii

Cu alte cuvinte, spre mijlocul secolului, o treime din populația Republicii Moldova va fi la pensie. Oare banii obținuți din vânzarea cetățeniei moldovenești vor reuși să acopere necesarul de pensii și ajutor pentru populația îmbătrânită?! Cu siguranță nu, iar această inginerie de atragere a investițiilor prin acordarea unui pașaport moldovenesc nu este decât o nouă acrobație a unui grup restrâns de la Chișinău, care încearcă cu orice mijloace să obțină avantaje financiare într-un termen restrâns. Și asta pentru că prin 2050, mulți din cei care conduc acum Republica Molova își vor petrece bătrânețile prin Elveția sau poate nici nu vor mai exista. De ce le-ar păsa lor de niște moldoveni sărmani ai anului 2050?!