„În pofida scrisorilor deschise, comunicatelor de presă, cererilor, declaraţiilor asociaţiilor profesionale, «Memorandumului», atât Raportul din 2016, cât şi cel din 2017 s-au încăpăţânat să nu scoată o vorbă despre «acoperiţii din justiţie», despre vehiculatele protocoale dintre procurori (nu judecători!) şi serviciile secrete, despre posibila influenţă vătămătoare asupra actului de justiţie şi asupra stării sistemului judiciar, asupra independenţei acestuia, despre ingerinţele acceptate/neacceptate, ştiute/neştiute, cu toate că acest subiect nu a fost nici unul izolat şi nici unul de ignorat, mai ales în contextul pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016”, arată reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România.
Ei consideră că progresele semnalate în Raportul MCV sunt privite mai mult prin prisma luptei împotriva corupţiei, ceea ce ar lăsa impresia greşită că această activitate ar predomina în sistemul judiciar.
„Deşi se referă la «progrese importante şi un caracter ireversibil tot mai pronunţat al reformelor», Raportul MCV le priveşte, în mod majoritar, prin prisma luptei împotriva corupţiei şi a acţiunilor preventive în materie de corupţie, lăsând impresia greşită că acestor obiective – cărora nu li se poate nega importanţa pentru societate – li s-ar subsuma întreaga sau cea mai mare parte a activităţii sistemului judiciar”, mai spun reprezentanţii magistraţilor.
Ei sunt de părere că raportul are în vedere doar DNA şi instanţa supremă când se referă la progresele anticorupţie, iar instanţele de judecată sunt lăsate la o parte, fără justificare.
„Atunci când se referă la progresele în combaterea corupţiei la nivel înalt, Raportul are în vedere doar DNA şi ICCJ (în această ordine!), cu accent pe «independenţa sau eficacitatea DNA», amintind într-un loc de curţile de apel, iar când vorbeşte despre combaterea corupţiei la toate nivelurile, Raportul se referă la Ministerul Justiţiei şi la Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, lăsând la o parte, fără justificare, instanţele de judecată”, mai spune AMR.
În privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, documentul publicat miercuri de Comisia Europeană notează că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au înregistrat ”un bilanţ impresionant” în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt.
”Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie”, subliniază Comisia Europeană.
