Alegerile primare
sunt văzute de unii ca o primă rundă neoficială în alegerile prezidenţiale din
Franţa, nominalizatul de centru-dreapta urmând să se lupte cu
liderul de extremă-dreapta Marine Le Pen în cursa pentru ocuparea fotoliului de
la Palatul Elysee, anul viitor.
Un val întârziat
de sprijin pentru François Fillon a adus circa 4 milioane de alegători la urne,
în această primă etapă a procesului care urmează să dea Franţei următorul preşedinte.
La câteva ore
după închiderea secţiilor de votare, Fillon, un fost prim-ministru în vârstă de
62 de ani, mult timp cel de-al treilea om din cursă, a fost lider în cele mai
multe secţii de votare. El a sfidat astfel predicţii care estimau că în cea
de-a doua rundă a alegerilor se vor confrunta fostul prim-ministru Alain Juppé,
până de curând favorit, cu Sarkozy.
Fillon a atras 44
la sută din voturi în secţiile de votare, potrivit Înaltei Autorităţi de supraveghere. Juppé a urmat cu 28 la
sută din voturi, iar în aceste secţii, Sarkozy a urmat pe locul al treilea, cu 20,7
la sută.
Revenire politică distrusă
Revenirea
politică a fostului preşedinte s-a încheiat aşadar brusc, Sarkozy recunoscându-şi
înfrângerea şi anunţându-şi susţinerea pentru Francois Fillon.
Pentru Sarkozy,
un eşec de a ajunge între primii doi candidaţi este încă o lovitură
devastatoare după ce el a pierdut alegerile prezidenţiale din 2012 în faţa lui François
Hollande.
Sarkozy revenise asupra
unei promisiuni de a abandona definitiv politica, în 2014, când a preluat cârma
partidului său republican şi a promis „o explozie”. Duminică seara, fostul
lider a lăsat să se înţeleagă că se va retrage de această dată pentru totdeauna
şi a anunţat că îl va susţine pe Fillon, în al doilea tur.
„N-am reuşit să
conving majoritatea alegătorilor francezi”, a declarat Sarkozy, vizibil
emoţionat. „Este timpul pentru mine să trăiesc o viaţă cu mai multe pasiuni
private şi mai puţine pasiuni publice. Mult noroc, Franţa”, a spus el, potrivit
Financial Times.
Încă de la revenirea
sa în politică din urmă cu doi ani, Sarkozy a mizat pe o agendă hard-dreapta,
navigând aproape de politicile liderului de extremă-dreapta Marine Le Pen pe
probleme cum ar fi securitatea, imigraţia şi identitatea franceză.
Însă fie că este
vorba politicile sale care au înstrăinat aparent Franţa, recordul său în
calitate de preşedinte, sau de scandalurile care l-au urmărit de când a plecat
din funcţie, Sarkozy a ieşit din cursa prezidenţială înainte ca
ea să fi început cu adevărat.
Fillon, susţinător al apropierii de Putin
Fillon, un anglofil
a cărui soţie este galeză şi care o admiră Margaret Thatcher, a declarat că
rezultatul a arătat că o puternică mişcare de speranţă este în curs de
desfăşurare.
El a promis
reforme profunde ale pieţei, iar iniţial nu a fost văzut drept un concurent de
top. Cu toate acestea, el s-a bucurat de un val târziu de susţinere în sondaje.
Fillon, un
conservator catolic care a dezvoltat o platformă de piaţă liberă şi a pledat
pentru o apropiere de preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat: „Înfrângerea
nu trebuie să umilească pe nimeni pentru că vom avea nevoie de toată lumea”, a
spus el. „Împărtăşesc acest gând mai ales pentru Nicolas Sarkozy, fostul
preşedinte al Franţei”, a precizat Fillon.
Luptă dificilă pentru Juppé
Rezultatul este,
de asemenea, o dezamăgire pentru Alain Juppé, care a încercat să facă apel la o
brazdă largă din centrul spectrului politic cu valori liberale şi care a avut o
poziţie mai moderată asupra economiei. El se confruntă acum cu o luptă dificilă
pentru a câştiga al doilea tur.
Duminică, el a
subliniat necesitatea de a preveni resurgenţa partidului de extremă-dreapta
Frontul Naţional de la a ajunge putere în prezidenţialele de anul viitor.
„Am decis să
continui lupta”, a declarat Juppé, precizând: „Astăzi a fost o surpriză, dar duminica
[viitoare] va fi o altă surpriză”.
Rezultatul
neaşteptat al primarelor a întărit sentimentul de răsturnare în curentul
politic francez, zguduit de revolta anti-elită din spatele alegerii lui Donald
Trump ca preşedinte al SUA şi al votului din Regatul Unit de a părăsi UE,
precum şi de câştigurile electorale ale lui Le Pen din partidul Frontul Naţional.
