EXCLUSIV. 3.800 de basarabeni stau în două apartamente din Oancea

0
217 views

Procesul electoral din două secţii de votare aflate în municipiul Iaşi a fost distorsionat de un fapt inedit. Nu sunt o specie de furnici denumită după locuitorii din ţara vecină, ci oameni care au nevoie de a figura într-un spaţiu din Iaşi în vederea primirii actelor de cetăţeni români. Legea nu interzice acest lucru, spre bucuria a două categorii de profitori: intermediarii şi proprietarii care fac bani buni din această afacere.

 

Ciudăţenia miilor de basarabeni dintr-o locuinţă a „migrat” din mediul rural în Iaşi. 

 

Figurează în două apartamente, la mansardă

Potrivit Biroului Electoral Central, la alegerile locale care au avut loc recent, la Şcoala Gimnazială „Gh.I. Brătianu“, la secţiile de votare 148 şi 149, prezenţa a fost de de 0,94% şi, respectiv, 0,78%. Deşi pe liste erau peste 4.000 de persoane, s-au prezentat foarte puţini deoarece în două apartamente situate la mansada blocului D12, situat pe Strada Oancea nr. 1, sunt arondaţi aproximativ 3.800 de cetăţeni moldoveni care au domiciliul în zonă, dar nu locuiesc la adresa din cartea de identitate.

Apartamentele îi aparţin Mariei Condurache şi unei rude a acesteia.

Reporterii noştri au încercat în mod repetat să stea de vorbă cu Maria Condurache, însă la adresă nu a fost găsit nimeni. Locatarii din bloc spun că nu i-au văzut vreodată pe moldovenii trecuţi că ar locui în bloc la ei.

 

În mansarda acestui bloc are loc un fenomen demografic excepţional

Domiciliu fictiv pentru cetăţenie

Explicaţiile pentru care atât de mulţi cetăţeni moldoveni figurează la o anumită adresă ne-au fost date de Ghenadie, o persoană din Republica Moldova ce se ocupă cu găsirea de domilicii unde să fie trecuţi moldovenii. „La noi, sărăcia e mare şi atunci oamenii vor să lucreze în Uniunea Europeană. Pentru asta, ei au nevoie de cetăţenie română. Ca să obţină buletinul, paşaportul şi permisul de conducere din România, ei trebuie să aibă un domiciliu aici“, spune Ghenadie, care adaugă că legea română nu prevede un număr maxim de persoane care pot fi luate în spaţiu de un proprietar, atâta timp cât acestea sunt înregistrate la Evidenţa Populaţiei.

 

50-60 de euro în Iaşi, mai scump la Vaslui

Pentru fiecare cetăţean moldovean care obţine domiciliu în Iaşi, Ghenadie ia între 50 şi 60 de euro. „Cam jumătate din sumă eu o dau persoanei care ia în spaţiu. În funcţie de numărul de persoane primite, suma variază. La Vaslui se plăteşte mai mult. Suma poate ajunge şi la 100 de euro, din care, tot aşa, jumătate iau eu, jumătate primeşte proprietarul. La Vaslui e mai scump deoarece timpul de aşteptare e mai mic. La Iaşi, spre exemplu, acum se pot face programări la buletine de-abia în septembrie. La fel stă treaba şi la paşapoarte. Pe când la Vaslui te poţi programa în iulie. Cine nu vrea să aştepte, dă mai mult şi îşi face buletin de Vaslui“, ne explică Ghenadie.

 

Categoria patrioţilor

Potrivit spuselor basarabeanului, în ultimii zece ani, aproximativ 120.000 de cetăţeni din Republica Moldova au obţinut cetăţenie română.

„Eu aduc în fiecare zi câte 4-5 moldoveni pentru acte în România. Ca mine mai sunt vreo 9-10. Înseamnă că în ultimii 10 ani aproximativ 120.000 de cetăţeni din Republica Moldova au obţinut cetăţenie română. Sunt persoane şi de 70-80 de ani care vor cetăţenia. Ei pur şi simplu vor să moară români pentru că s-au născut români, în România Mare!“, zice Ghenadie.

 

Clienţii lui Spânu

Într-un alt apartament din Iaşi au viză de reşedinţă 1.600 de oameni, potrivit actelor oficiale. În apartament stau, de fapt, cu chirie, doar o mamă şi fiul ei. Tatăl chiriaşei spune că proprietarul locuinţei este un cetăţean din Republica Moldova. „Pe cel care i-a trecut pe moldoveni pe adresa lui ştiu că îl cheamă Spânu, tot moldovean, care este căsătorit cu o româncă. Ca să nu fie nevoit să dea bani şi altora, el ia câte 60-70 de euro de la moldoveni şi îi trece pe adresa lui“, ne explică Ghenadie.

 

Se consideră descriminaţi

Mulţi dintre basarabenii care obţin astfel cetăţenie română se consideră discriminaţi de către Statul român. „Programarea se face on-line şi la buletine şi la Paşapoarte şi la Permisele auto. Nu mi se pare normal ca moldovenii să fie puşi să aştepte mai mult. Până la urmă, nu tot români suntem? De ce suntem trataţi altfel? Asta e discriminare. La Permise, spre exemplu, mai mulţi moldoveni au păţit să li se ceară copii după nişte acte care de fapt nu trebuiau. Doamna de acolo le-a luat nişte copii după acte şi le-a aruncat la coşul de gunoi, după ce tot ea i-a pus să facă acele copii. Nu-i normal! Până acum ceva timp se accepta procură făcută în Republica Moldova,  acum, la Iaşi, nu se mai acceptă. Dacă legea permite astfel , de ce suntem trataţi altfel?!“, adaugă Ghenadie.

 

Legislaţie permisivă

Situaţia nu este singulară în judeţul Iaşi. În ultimii ani, în mai multe localităţi din judeţ s-au descoperit mii de oameni care aveau domiciliul la aceleaşi adrese. De fiecare dată a fost vorba despre cetăţeni din Republica Moldova. „Este o situaţie cunoscută, cea din municipiul Iaşi, cu un apartament cu mai mulţi cetăţeni înregistraţi că au adresă acolo. Atâta timp cât legislaţia nu interzice, nu avem ce face”, spune primarul Mihai Chirica.

 

El este poliţistul Constantin Crăciun care are basarabeni „în spaţiu”

Peste 3.500 de moldoveni într-un apartament la Moşna

În comuna Moşna, din judeţul Iaşi, într-un apartament de 43 de metri pătraţi de la etajul 1 al singurului bloc din localitate, figurează peste 3.500 de cetăţeni din Republica Moldova.

Oamenii au fost “îngrămădiţi” într-o singură locuinţă de către proprietari, un agent de la Poliţia Rurală din Răducăneni şi soţia sa. Pentru „amabilitatea“ lor, aceştia ar primi, se pare, 50 de euro de la fiecare persoană.

 

Citește și EXCLUSIV. Luminița Iordache, salvată din ghearele executorului de Manolache-UNPR

 

Prezenţă redusă şi fără moldoveni

Dacă excludem persoanele din Republica Moldova care sunt trecute fictive ca locuind în Blocul D12, de pe Strada Oancea numărul 1, oricum prezenţa la vot a fost una redusă. Astfel, la secţia 148 erau arondate 2.080 de persoane: scoţând cetăţenii din Republica Moldova, ar rămâne 180 de persoane. Dintre acestea doar 17 au venit la vot, adică sub 10%.

Situaţia stă la fel şi în cazul secţiei de votare 149, unde erau arondate 1.996 de persoane. Dacă-i scoatem de pe liste pe cei aproximativ 1.900 de moldoveni, mai rămân 96 de votanţi. Dintre aceştia s-au prezentat doar 15 persoane, adică
puţin peste 15%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here