Boschetarii rad tot: Salubris pierde milioane de euro. Colectarea selectivă a deșeurilor, o imensă minciună

0
196 views
Ghene pe Sărărie, așa-zisul sistem integrat al deșeurilor
Așa-zisele eurocontainere sunt ghene obișnuite, dar mai noi. Nu există recipienți speciali pentru PET-uri, iar centrele de colectare sunt doar câteva în oraș. La case, există o singură pubelă pentru toate deșeurile. 100 de familii de boschetari reciclează 80% din PET-uri și le vând la firme private, în timp ce Salubris a cheltuit milioane de euro pe „proiecte ecologice”.

 Suntem martorii unei păcăleli uriașe: Salubris spune că face colectare selectivă a deșeurilor – a cheltuit milioane de euro bani europeni în atingerea acestui scop -, dar containerele din cartiere nu sunt cu nimic diferite față de cele din 1986 sau 1996, ci doar faptul că sunt mai noi. În recipienții de tablă zincată nu există sistem de reținere a PET-urilor, de exemplu, iar deșeurile menajere sunt depozitate la grămadă. În schimb, pe fiecare container scrie: „Sistem integrat de colectare a deșeurilor”, ca o vrajă care anulează realitatea.

La fel la consumatorii individuali, de la case, care au primit câte o singură pubelă de plastic, colectarea nefăcându-se selectiv. În realitate, de sistemul integrat al deșeurilor se ocupă boschetarii, circa 100 de familii care strâng anual circa 1.000 de tone de PET-uri, plus alte sute de tone de cartoane. Deșeurile ajung la firme private, Salubris deținând o cotă de maxim 20% din piața materialelor reciclabile, în ciuda zecilor de milioane de euro investite.  

 

Norma unui boschetar: 30 kg/zi

Dănuț, cu țigara, are o recoltă slabă, doar 10 kg de PET-uri la sfârșitul zilei

 

1.200 de tone de PET-uri se adună anual în municipiul Iași, la un calcul minimal. Conform datelor oficiale prezentate chiar de Salubris, compania Primăriei nu colectează mai mult de 200 tone/an, deși indicatorii la care s-a obligat prin proiectul european pentru care a primit bani au țintele de trei ori mai sus.

Boschetarii primesc 0,8 lei/kg de PET-uri de la firmele de deșeuri, care apoi le vând la procesatori cu 1,1 lei/kg. Afacerea plasticului este aproape exclusiv privată, Salubris fiind spectator.
Dănuț, zis și Ursu, este unul dintre „muncitorii” în reciclare din Iași. Generic, e boschetar, acoperind zona centrală a orașului. Prins la sfârșitul zilei, Ursu s-a plâns că n-a strâns decât 10 kg de PET-uri, deși norma lui ar trebui să fie de 30 de kilograme pe zi. Își începe rondul în zori, din CA Rosetti, unde locuiește, și o ia la deal, spre Târgu Cucu.

 

„Cineva vine dimineața și-mi aduce patru saci pe care trebuie să-i umplu. Într-un sac încap 80 de kilograme”, povestește el. Nu vrea să spună cine e dealerul: „Vine cu o mașină, îi dau marfa, îmi dă banii. Eu mai caut și mâncare pentru porci, mai strâng PET-uri și direct de la casele oamenilor”, mai spune Ursu.

 

Piramida afacerii cu PET-uri

Profesioniștii din branșă spun că sunt circa 100 de familii în Iași care se ocupă exclusiv de plastice. 80% din marfa ce ar trebui să ajungă la Groapa de la Țuțora este strânsă de acești salahori și depusă, contracost, la firmele de reciclare. Patronul unei astfel de firme, care n-a dorit să-și divulge identitatea, ne-a explicat: „Toți lucrăm cu boschetari. Și restaurantele sau firmele tot cu aceștia au <abonament>. Astfel, umplu mai greu containerele și plătesc mai puțin la Salubris. Eu, ca firmă, ca să le duc la Salubris, trebuie să plătesc transportul și nu-mi convine. Sunt 100 de familii care fac orașul curat”.

Specialistul susține că există o piramidă a afacerii și în rândul boschetarilor. Unii sunt mai bogați, mai organizați, și îi pun pe alții la treabă, le dau 50 de bani pe kilogramul de PET-uri. Apoi își pun capac de 30 de bani și livrează en-gros la reciclare. ”Cei mai organizați sunt cei din Toma Cozma, Cicoarei și Baș Ceauș. O familie care acoperă un cartier poate câștiga 5.000 de lei pe lună numai din PET-uri. Ăia mai leneși abia strâng 500 de lei pe lună”, explică patronul firmei de reciclare.

 

Apostol vede totul în roz

Printre leneși este și Salubris, care în 2015 a raportat doar 227 tone de PET-uri, în scădere față de 2014. Compania publică vinde direct la Eco Prod din Galați, cifra de afaceri fiind de circa 250.000 de lei/an. Ion Apostol, directorul Salubris, admite că nu face față concurenței boschetarilor. ”E o activitate ilegală”, susține el, declarând senin că în 2010, adică înainte de derularea proiectului european, strângea 600 tone de PET-uri, adică de trei ori mai mult decât în prezent.

Lipsa containerelor speciale pentru PET-uri, cele cu duze speciale care nu permit scoaterea sticlelor odată introduse, nu este motivată de Ion Apostol. El susține că „eurocontainerele”, de fapt niște ghene banale de tablă, sunt suficiente și că Poliția Locală ar trebui să interzică „furtul de PET-uri”. Anul acesta, Salubris are 10 milioane de lei pentru investiții, dar tot nu va cumpăra recipienți speciali pentru colectare selectivă.

 

Un proiect făcut doar pe hârtie

Cei care locuiesc la case au o singură pubelă de la Salubris, în care se amestecă resturi de mâncare, ambalaje și PET-uri. Nimeni nu face colectare selectivă. Directorul Salubris vorbește însă în lozinci: „Lipsa spațiilor adecvate pentru eurocontainere dedicate deșeurilor reciclabile ne-a împiedicat să le amplasăm uniform pe raza orașului, dar punctele de colectare sunt la distanțe decente de orice locuință din Iași”. Altfel spus, proiectul arată bine pe hârtie, dar e o imensă ipocrizie: nimeni nu merge 1 km cu gunoiul în spate la așa-zisele puncte de colectare, care nu diferă cu nimic de cele obișnuite, dintre blocuri.

 

O firmă de reciclat a luat caimacul

Marele câștigător al afacerii este în ultimul an Total West Management (TWM), o firmă nou-apărută și care ia caimacul de la celelalte 20 de companii de reciclat locale. TWM oferă preț mai bun pe PET-uri, iar boschetarii s-au prins. „Au și utilaje performante, în curând vor avea monopol pe plastic și cartoane. Sunt afiliați la Green Tech, din Buzău, investiție americană, din câte știu. Deja firmele mai mici de la Tomești încep să dispară”, explică Vasile Gîrjan, administratorul Edil Industry. El spune că nu e afectat, pentru că are contracte direct cu operatorii industriali.

 

Citește și  Fosta secretară-şefă de la UMF: „Rectorul Pieptu a măsluit dosarul candidatei Sidonie Marguerretaz”

 

 Ținte fanteziste pentru așa-zisa reciclare

Directorul tehnic al Primăriei, Dumitru Tomorug, se lăuda, cu două săptămâni în urmă, cu un grad de colectare selectivă de 30% în Iași, dar a fost contrazis imediat de specialiști. Doar 3% ar fi procentul obținut de Salubris, pe date certe oferite de operatorii în reciclare. Tomorug era nevoit să umfle cifrele pentru că municipiul s-a obligat la niște ținte prin proiectul european coordonat de Consiliul Județean, cu o valoare totală de 69,3 milioane de euro.

 


  Așa arată un centru de colectare, nimic special față de anii ’80. Nu există pubele cu retenție pentru PET-uri, o soluție de milioane de euro


După prezentarea emfatică a obiectivelor, la groapa de gunoi de la Țuțora, sortarea se face tot manual, ca în urmă cu 30 de ani, singura diferență fiind o bandă mecanică. Presa nu are acces în această incintă, directorul Apostol fiind extrem de opac în fața interesului public.
Teoretic, obiectivele pe 2016, conform proiectului european, erau următoarele: 60% reciclare la hârtie și carton, 22,5% la plastic, 60% la sticlă, 50% la metale și 15% la lemn. În realitate, singurii care se ocupă de reciclat în Iași sunt „investitorii” boschetari.