Cum resimt ruşii costurile anexării Crimeei de către Moscova. Mărturisiri sub anonimat

0
32 views

Anexarea Crimeei de către Rusia, sărbătorită cu fast în Piaţa Roşie la un an de la producerea ei, a adus multe probleme pentru cetăţenii ruşi, confruntaţi cu deprecierea rublei, şi a tensionat puternic climatul internaţional, generând o situaţie care poate escalada periculos în orice moment.

 Un bărbat care nu a vrut să îşi dezvăluie numele real şi care s-a autointitulat Max a vorbit pentru BBC News Online despre aceste probleme.

El lucrează ca expert IT la o companie străină din Moscova şi este una dintre miile de persoane care şi-au făcut credite în dolari în ultimii ani, pentru a-şi cumpăra locuinţe.

În ultimele 12 luni, rubla s-a depreciat puternic în fata dolarului din cauza scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană, ca răspuns la anexarea Crimeei şi comportamentul Rusiei în estul Ucrainei.

Aceasta depreciere a dublat valoarea ratei lunare a lui Max, care trebuie să plătească acum mai mult decât câştiga. Singurul motiv pentru care nu şi-a pierdut încă locuinţă în favoarea băncii este că are şi un al doilea loc de muncă şi pentru că soţia sa este şi ea salariata.

Alţii se tem de creşterea accentuată a preţurilor din ultimul an. Inflaţia a ajuns în prezent la aproximativ 17% comparativ cu 11,4% în martie 2014.  Preţul alimentelor va continua cel mai probabil să crească, parţial şi din cauza deciziei Kremlinului din vară de a interzice unele importuri de alimente din ţările care au impus sancţiuni Rusiei.

Un sondaj de opinie, realizat de Centrul Levada, arata o creştere accentuată a numărului de persoane care afirmă că inflaţia este principala lor preocupare. 82% dintre ruşi se declară îngrijoraţi din cauza inflaţiei, 43% din cauza sărăciei şi 38% din cauza şomajului.

Dar aceasta nu este singura problemă apărută după anexarea Crimeei de către Kremlin.  Pe plan internaţional, relaţiile Rusiei cu Occidentul au ajuns la cel mai scăzut nivel de la destrămarea Uniunii Sovietice, în urmă cu 25 de ani. Nemulţumirea Occidentului faţă de decizia Moscovei de a trimite trupe în teritoriul ucrainean nu a dus numai la sancţiuni, ci şi la consolidarea prezenţei NATO în ţările membre vecine cu Rusia.

La începutul lunii martie, armata americană a început să trimită tancuri şi alte vehicule militare în ţările baltice şi Polonia.  Ele fac parte dintr-un exerciţiu militar de amploare desfăşurat în regiune, care implică 4.000 de militari din nouă ţări membre NATO, inclusiv Statele Unite. Dar ulterior există intenţia de a se păstra echipamentul în regiune.  Americanii susţin, de asemenea, că ajută la construirea capacităţii statelor non-membre NATO, precum R.Moldova sau Georgia, de a se autoapăra.

Una dintre cele mai mari temeri ale Rusiei era că va fi încercuită de NATO, aşa că, inevitabil, răspunsul Moscovei a fost o masivă etalare de forţe terestre, navale şi aeriene ale armatei sale. Toate aceste evenimente creează o situaţie care poate escalada periculos.

 

 

 

 

Sursa: incont