De câţiva ani, autorităţile locale îşi îmbată concetăţenii cu fermecatele „parcuri industriale”: zeci de hectare în care investitori strategici de-abia aşteaptă să vină cu milioane de euro la purtător. În realitate, lentoarea şi birocraţia celor de la stat au făcut ca firmele private să pună deja mâna pe astfel de investitori.
Entuziasmul autorităţilor privind construirea de parcuri industriale sau logistice la Iaşi este stăvilit de specialişti. Aceştia susţin că investitorii sunt puţini, iar recuperarea investiţiei se poate face doar pe termen lung.
„Pionierul” Maricel
Prăbuşirea structurilor industriale active înainte de Revoluţie a distrus, practic, conceptul de „zonă industrială” a Iaşiului. Sute de firme, mai mici sau mai mari, răspândite în toate zonele oraşului, au început însă treptat să funcţioneze în apartamente sau în foste spaţii comerciale. În ultimii ani s-a putut observa intenţia de a „aduna” operatorii economici doar în anumite zone. Unul dintre „pionieri” în domeniu a fost Maricel Popa, patronul Tehnoton. În vechile hale ale fabricii comuniste au fost găzduite zeci de firme, inclusiv gigantul Delphi. Preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Admoniţei, a avut apoi ideea de a crea un parc industrial la Miroslava, având ca ancoră actualul sediu al Delphi. Proiectul lui Adomniţei a rămas însă doar pe hârtie, iar potenţialul partener, primarul Dan Niţă de la Miroslava, vrea acum să facă în zonă un parc industrial cu susţinerea a doi oameni de afaceri locali. Investiţia anunţată de Niţă depăşeşte 40 milioane de euro.
Bogdan Piţigoi a proiectat două relocări şi i-au ieşit în cinci ani de eforturi. Politicienii vor parcuri de 100 milioane de euro şi 10 investitori în doi ani
Relocare sau afacere nouă?
Aşadar, măcar pe hârtie Iaşiul are două parcuri industriale moderne, care ar trebui să atragă investitori şi să creeze mii de locuri de muncă. În practică însă, proiectele sunt aproape irealizabile. „Vor mai veni investitori, dar orizontul de recuperare a investiţiilor este mediu spre lung. Astfel de parcuri vor funcţiona după ieşirea din criză, aşa că nu pot face estimări precise. Multe afaceri nou-deschise sunt, de fapt, relocări. Dar nici relocările nu dau buluc. Oricum, să nu-şi facă cineva iluzii că există investiţii eterne, oricât de mari ar fi acestea. Cazul Nokia este relevant: când au găsit mână de lucru mai ieftină şi facilităţi, au plecat”, susţine Sorin Gheorghiu, şef departament sprijinirea afacerilor din cadrul Camerei de Comerţ.
În anul 2000 trebuia să fim copii în domeniu
Nici profesorul Tiberiu Brăilean nu este prea optimist în acest sens. „Aceste parcuri trebuiau făcute în 2000, acum e destul de târziu. În acea perioadă mai existau rămăşiţe ale fostei industrii, ale fostelor fabrici. Se puteau retehnologiza şi puteau funcţiona. La Braşov s-a reuşit parţial reconvertirea vechii platforme industriale. La Timişoara au cumpărat teren pe care l-au dat investitorilor cu preţul de 1 euro pe metrul pătrat. La Cluj există 5 parcuri industriale, inclusiv un sistem de depozite care alimentează oraşul şi o linie de coacere a fructelor. De aceea nu se plimbă camioanele de aprovizionare prin mijlocul Clujului, aşa cum se întâmplă la noi”, spune Tiberiu Brăilean.
Ideo şi Parcul Solo sunt ocupate de XEROX şi Lear Corporation, în total 2.000 de angajaţi noi, de pe piaţa locală
Palas, un mini-parc
În ceea ce priveşte vehciularea a două parcuri industriale, realizate de Primăria Miroslava şi de Consiliul Judeţean, Brăilean este reţinut. „Ele pot fi rentabile, dar foarte greu şi cu capital străin. În plus, trebuie o industrie cu valoare adăugată mare. Aşa, ar merge ceva în zona serviciilor sau chiar a industriei uşoare”, a explicat el. Una dintre cele mai mari concentrări industriale moderne se află la Palas, zonă construită pentru cumpărături şi relaxare. În clădrile de birouri de la Palas lucrează în prezent peste 3.000 de programatori IT, iar numărul acestora ar putea creşte în perioada următoare. „Palas nu este propriu-zis un parc industrial, dar poate fi un pol de competitivitate în software. Acolo sunt multe firme care s-au relocat pentru că au găsit mână de lucru ieftină şi calificată, iar pentru IT au toată infrastructura de care au nevoie”, spune profesorul ieşean.
Parcul Solo
Xerox a ocupat Ideo
Dacă implicarea autorităţilor se află încă la stadiul de analize şi proiecte, investitorii privaţi s-au mişcat cu mult mai repede. Un astfel de caz este cel al lui Bogdan Piţigoi, care a creat, cu fonduri europene, centrul Ideo aflat în Păcurari. Inedit pentru Iaşi, Piţigoi a oferit spaţii de închiriat pe metru pătrat, sălile putând fi compartimentate în funcţie de solicitare. Spaţiul de la Ideo a fost pe placul companiei XEROX care şi-a mutat un centru la Iaşi, a angajat câteva sute de persoane şi anunţă că doreşte să ajungă la circa 1.500 de angajaţi.
Piţigoi are lipici la branduri
După succesul înregistrat cu Ideo, Bogdan Piţigoi a construit parcul logistic Solo de la Leţcani. Construcţia a fost finalizată în preajma Revelionului, dar Piţigoi încheiase deja un contract pentru închiriere cu Lear Corporation. Firma americană a închiriat o suprafaţă de 12.000 de metri pătraţi, la noua fabrică urmând să lucreze în jur de 1.500 de persoane. Compania produce scaune auto, la Leţcani realizându-se tapiseria. În momentul în care activitatea va ajunge pe deplin operaţională, Lear va deveni al doilea important angajator privat din Iaşi, după Delphi. De altfel, pe 31 ianuarie a fost organizată şi o bursă a locurilor de muncă pentru angajarea primilor 300 de ieşeni la această societate.
Prahova, number one
Parcul industrial reprezintă o zonă economică delimitată, administrată de o societate comercială, în care agenţii economici se localizează având acces la infrastructură şi utilităţi. În România, Prahova este liderul la acest capitol. În toamna lui 2013, aici erau înregistrate unsprezece parcuri industriale cu o suprafaţă totală de 752 ha. Şapte sunt administrate de societăţi comerciale cu capital integral public, iar patru de societăţi comerciale cu capital integral privat. Obiect de activitate: industrie, servicii şi dezvoltare tehnologică.
