Serviciul Român de Informații (SRI) a implementat, între iunie 2024 și iunie 2026, proiectul „Previsio – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar”.
Proiectul a costat aproape un milion de euro: 850.000 de euro au fost bani europeni prin Programul Național de Securitate Internă 2021-2027, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Alți 95.000 euro au venit de la bugetul de stat. Parteneri în proiect au fost Ministerul Educației și MAI – din cadrul căruia au fost instruiți 320 de angajați.
Pe lângă lucrătorii MAI, 1.180 de profesori, inspectori și consilieri școlari din țară au participat la un curs de două zile ținut față în față de experți SRI, în mai multe hoteluri din țară. Au avut apoi de făcut exerciții pe o platformă dedicată proiectului.
Majoritatea cursanților sunt din urban și lucrează în licee, conform inspectoratelor. Dar, în proiect, au fost implicate și două grădinițe din Iași. Inspectoratul școlar Județean Iași nu a răspuns din ce motiv.
Primele cursuri Previsio au avut loc în februarie 2025. Anul acesta SRI continuă proiectul inițial cu Previsio 2, în valoare de peste 400.000 euro, bani europeni.
„Principalul risc (al unui astfel de program, n.r.) este că profesorilor li se cere să ia decizii într-un domeniu în care, cel mai probabil, nu au pregătirea sau expertiza necesare”, explică Lee Jerome, profesor și cercetător în Marea Britanie, țară care are un program similar – Prevent – prin care școlile și spitalele sunt obligate să raporteze către autorități persoanele suspectate că ar putea sprijini terorismul.
Am vrut să aflăm de ce și cum a organizat SRI aceste cursuri pentru profesori, ce informații au primit cadrele didactice, cum le-au înțeles și cum le folosesc. Cum se păstrează relația de încredere între profesori și elevi?
Am întrebat autoritățile statului ce înseamnă ca un serviciu secret de informații să intre în contact direct cu cadrele didactice: e o practică uzuală sau o schimbare de paradigmă? Am întrebat și Comisia Europeană dacă astfel de proiecte sunt frecvente în alte state membre sau dacă România e o excepție.
„Raportare către SRI, MAI, Ministerul Educației”
Profesorii și directorii au fost reticenți să vorbească cu presa despre cursul Previsio, dar a existat mai multă deschidere după ce am oferit posibilitatea unor discuții sub anonimat.
Snoop a stat de vorbă cu 23 de profesori. Niciunul nu avusese, în școala lui, vreun caz de „elev radicalizat”. Mulți nici nu știau despre ce e cursul când s-au înscris, la îndemnul inspectorilor școlari. Alții au fost curioși.
Cei mai mulți au numit experiența „interesantă” și au recunoscut că nu știau de pericolele din online. Unii au vorbit despre „informații șocante”, mai ales exemplele cu minori români care urmăreau online grupări teroriste. Tot de la curs au reținut și că nu trebuie să eticheteze elevii pe loc.
Cu toate acestea, dacă ar „identifica un elev radicalizat”, unii profesori au susținut că, într-o ultimă fază, ar ajunge să contacteze chiar și SRI. Conform Serviciului, însă, profesorii trebuie să apeleze la consilierii școlari, la responsabilii din DGASPC și la poliție.
În răspunsul trimis către Snoop, SRI nu menționează că un profesor ar trebui să li se adreseze direct.
Dar chiar și inspectoratele au înțeles altceva, în urma cursurilor la care și-au trimis profesorii. Le-am întrebat ce abilități au deprins cadrele didactice după training-urile SRI. Publicăm câteva dintre răspunsurile primite:
- Colaborarea rapidă între școli, poliție și structurile de securitate – ISJ Vrancea
- Monitorizarea comportamentului școlarilor din perspectiva indicatorilor radicalizării, extremismului religios – ISJ Arad
- Raportare către instituțiile partenere: SRI, MAI, Ministerul Educației – ISJ Harghita
- Identificarea și prevenirea radicalizării și terorismului în rândul tinerilor – ISJ Bacău
- Dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor – ISJ Ialomița
Nu ni s-a explicat însă ce presupune, în practică, o astfel de raportare și ce ajunge să însemne pentru un profesor colaborarea directă cu serviciile secrete.
| Ce indicii de radicalizare urmăresc profesorii la elevi
Le-am cerut profesorilor exemple concrete despre ce anume urmăresc acum, la clasă, după curs: – „Sunt mai atentă la elevii care tind să se izoleze, la schimbările bruște de comportament, la anumite simboluri (tatuaje, n.r.) sau mesaje pe care le afișează, la modificări ale stilului vestimentar. Nu reprezintă o dovadă a radicalizării, însă ele pot constitui semnale care necesită dialog” – directoare, colegiu Brașov – „Aveam un elev din Arabia Saudită, îmi amintesc că îl priveam cu mai multă atenție. Un copil de altfel fără nicio problemă. (…) Sunt mai atent și la copiii introvertiți” – director, colegiu Botoșani – „Am avut un elev, nici el nu știa exact dacă era neonazist, satanist. A mai venit cu o svastică, avea niște inele și un pandantiv mai dubios, a mai intrat în cimitirul evreiesc. Un băiat olimpic, pașnic, agreat în clasă. Le-am spus domnilor de la SRI cu care am făcut cursul despre caz, au spus că-l știu” – profesoară istorie, colegiu Ploiești |
Părinții și elevii ar fi aflat despre cursurile SRI „din media” și din „broșuri scrise”
I-am întrebat pe profesori dacă au discutat cu părinții și cu elevii despre cursurile la care au participat sau despre subiectele de la cursuri: radicalizare și terorism. Profesorii au spus:
- „Cursul a fost concentrat, l-aș fi întins pe mai mult timp. Nu mă simt pregătit să le vorbesc elevilor” – director, colegiu Botoșani
- „Poți să pui (subiectul, n.r.) sub o umbrelă mai mare despre mediul online. Nu le-am spus că am făcut un curs” – directoare, colegiu Târgu Jiu
- „Am abordat cu elevii tangențial. Nu le-am spus că am făcut un curs, că nu e în regulă. Cu părinții nu am vorbit, mi s-a părut forțat” – profesor geografie, colegiu Timișoara
- „Le-am zis că sunt la un curs, le-am spus la orele de dirigenție de cazul Alin (minor care urmărea și promova online grupări teroriste, n.r.)” – profesoară geografie, colegiu Tulcea
- „A coincis cu o ședință avută cu părinții. Au plecat cu întrebarea: «Ce face copilul meu când stă cu telefonul?»” – profesoară de engleză, liceu Giurgiu
Gigel Paraschiv, secretarul de stat din Ministerul Educației care a informat inspectoratele despre cursurile Previsio, nu a răspuns la întrebările transmise de Snoop. Le-a redirecționat către biroul de presă al ministerului.
La întrebarea dacă părinții și elevii ar trebui informați transparent despre participarea cadrelor didactice la aceste cursuri, ministerul a răspuns:
„Previsio a fost adus la cunoștința publicului prin promovarea acestuia în media și prin distribuirea de broșuri scrise”.
O parte din răspunsul SRI e, cuvânt cu cuvânt, preluat din suportul de curs Previsio:
Creșterea numărului cazurilor de tineri radicalizați în România atrage atenția și reclamă o abordare adecvată încă din stadiul incipient, în vederea prevenirii creșterii alarmante a numărului celor care îmbrățișează idei și concepții extremiste și care, posibil, vor dori să le promoveze și să le impună în societatea românească inclusiv prin comportamente violente și chiar prin terorism.
Printre persoanele care au implementat proiectul Previsio se numără Bianca Voin Cosca, conform CV-ului acesteia. Fost reporter în redacția de sport ProTV, a devenit expert SRI în 2010. Și-a susținut lucrarea de doctorat la Academia SRI, cu tema „Radicalizarea online prin intermediul propagandei teroriste islamiste”.
Am vrut să aflăm, între altele, ce instrumente le-au oferit experții SRI cadrelor didactice pentru a face diferența, în cazul elevilor, între comportamentele specifice vârstei și semnele de radicalizare. Cosca nu a răspuns până la publicarea textului.
Violența tinerilor și grupurile online
„Este o temă europeană. Radicalizarea se întâmplă”, spune Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) – ONG care organizează cursuri de educație media pentru profesori și elevi din toată țara.
Faptul că adolescenții și tinerii au acces la tot mai mult conținut violent în mediul online este o realitate în toată lumea. În grupuri de pe Telegram sau Discord, pot fi manipulați să urmărească și chiar să comită acte de violență. S-a întâmplat și în România, arată o investigație publicată de Recorder. Alții sunt recrutați de grupări neonaziste, conform mai multor anchete din PressOne.
Apar constant studii pe tema radicalizării tinerilor, fiind o preocupare la nivel internațional.
Cristina Lupu ar fi vrut să vadă, însă, ce cursuri le predau experții profesorilor, ca „să-ți dai seama de utilitatea demersului”. „Transparența ajută.”
Dar autoritățile nu s-au arătat atât de transparente când le-am solicitat informații despre proiect.
Inspectoratele școlare care ne-au trimis la SRI
Ministerul Educației, partener în proiect, a informat inspectoratele școlare județene despre aceste cursuri ținute de reprezentanții SRI. Inspectoratele au anunțat școlile. Deși și-au îndemnat profesorii și directorii să participe, unele ISJ-uri – Cluj, Galați, Gorj, Neamț și Teleorman – susțin că nu au detalii despre ce au învățat cadrele didactice la cursuri.
Ne-au spus să întrebăm SRI.
„Ne-a rugat directoarea adjunctă să ne înscriem. N-a vrut nimeni, mi-a fost jenă și m-am înscris. Nu știam exact la ce se referă cursul” – profesoară de la un colegiu din Prahova.
ISJ Dolj a refuzat să transmită numele liceelor din care au provenit profesorii, invocând riscul de „identificare a persoanelor fizice”. Inspectoratul Școlar București (ISMB) a refuzat, la rândul lui, într-un răspuns semnat de inspectorul general Florian Lixandru, să spună numele instituțiilor. Ne-a trimis tot la SRI, „organizatorul programului”.
