RUBRICA DE PAMFLET: Aici adevărul se spune prin strâmbături, iar politica se măsoară în hohote de râs. Personajele sunt fictive, chiar dacă par luate de pe Facebook-ul de ieri. Lectura se face pe proprie răspundere, fără promisiuni goale și fără blocaje de umor!
În glorioasa capitală a Moldovei, birocrația nu moare, ci se sfințește. O ieșeancă naivă, cu dosarul cu șină la subsuoară, a îndrăznit să deranjeze somnul de voie al Ghișeului 5 de la Permise. Voia, auzi pretenție de secolul XXI, să-și schimbe permisul expirat!
În spatele geamului, Mița Ghieșeanca, această eroină contractuală a Prefecturii, s-a simțit profund jignită de prezența cetățeanului.
— Lipsește o ștampilă pe dosul speranței, doamnă! Nu se poate, veniți la Paștele Cailor! miorlăi funcționara, completând o integramă.
— Ba se poate! Am totul complet! Dacă nu-mi luați actele, vă reclam la Prefectură, vă fac petiție la București! a explodat ieșeanca.
Atât i-a trebuit Miței, bibicilor. S-a ridicat ca o furie administrativă, s-a lipit de geam și a slobozit faimoasa anathema:
— Ce-ai să faci, mamițo? Reclamație? Mie?! Să știi de la mine: o să-ți pun reclamația pe cruce! Acolo, la cimitirul dosarelor uitate!
Trecut-au patru luni de la prohodul petiției, stimabililor. Ieșeanca, încăpățânată, tot cere explicații de la șefii定位 cei mari. Răspunsul instituției? Curat caragialesc!
— Stimabilă, s-o luăm cu binișorul. Am anchetat și am constatat că doamna Mița are contract. Deci, e de-a noastră. Cât despre „cruce”… o metaforă, doamnă! O figură de stil moldovenească! Noi am trimis hârtia la o comisie, comisia la o subcomisie și, în final, s-a clasat din lipsă de lumânări administrative.
Bilanțul, onorabile? Ghișeul 5 dăinuie, Mița veghează, iar cetățeanul a rămas și fără permis, și cu reclamația sfințită. Trăiască republica, mamițo!
