Procurorul Dan Dumitru, respins la promovarea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț după criticile comisiei privind o expertiză psihiatrică. Candidatul – având codul B0093 – a obținut 87 de puncte, nereușind să prindă vreunul dintre cele trei posturi scoase la concurs. (În schimb, promovați au fost declarați procurorii Radu-Costin Dudanu, Ioana-Adelina Teodorescu și Eusebiu-Mihai Loghin – cu 91, 89, respectiv 88 de puncte.)
Totul s-a aflat la 24 februarie 2026, când Consiliul Superior al Magistraturii a publicat Hotărârea nr. 664 din 16 septembrie 2025, prin care Secția pentru procurori a CSM i-a respins lui Dan Dumitru contestația împotriva celor 87 de puncte obținute la concurs.
Printre alte nereguli descoperite de către Comisia de concurs și confirmate de procurorii CSM, se numără o ordonanță prin care procurorul Dumitru a dispus o expertiză psihiatrică fără să motiveze acea ordonanță. În schimb (mai notează CSM), în acea ordonanță, magistratul a făcut aprecieri „pur subiective”, care „depășesc obiectul actului”, și nici nu a menționat remediile procesuale reglementate expres: „audierea expertului, efectuarea unui supliment sau a unei noi expertize ori avizarea raportului de către comisia superioară”, conform Luju.
Redăm principalele pasaje din hotărârea Secției pentru procurori a CSM:
„În motivarea contestaţiei, domnul procuror Dumitru Dan a arătat, în ceea ce privește aspectele reținute de comisie în aprecierea activității candidatului prin raportare la criteriui prevăzut de lit. a) – ‘capacitate de analiză şi sinteză, coerenţă în exprimare’ –, că susținerile examinatorilor referitoare la încărcarea inutilă a actelor întocmite, prin repetarea stării de fapt reţinute în cadrul fiecărei etape procesuale, ceea ce face lucrările respective dificil de urmărit, nu ar trebui să fie un motiv de depunctare. Candidatul a apreciat că lucrările analizate nu sunt încărcate excesiv, ci ele ilustrează în mod precis modul în care a evoluat şi a fost parcursă urmărirea penală, cu indicarea încadrării juridice şi corespondenţa stării de fapt reținute pentru fiecare etapă procesuală, întrucât pe parcursul cercetărilor atât încadrarea juridică, cât şi starea de fapt reţinute pot suferi modificări, fiind necesar ca participanţii în procesul penal să cunoască cu exactitate cadrul procesual al fiecărei etape.
O a doua critică adusă raportului de evaluare este cea referitoarea la ordonanţa de dispunere a unei noi expertize psihiatrice, nr. 2376/P/2023, în care s-a imputat că nu a fost motivată raţiunea dispunerii acestei măsuri şi nu s-au avut în vedere remediile procesuale reglementate în mod expres. Astfel, domnul procuror a învederat că, odată cu audierea suspectului / inculpatului, a avut suspiciunea că discernământul acestuia este abolit şi nu diminuat (raportat efectiv la declarațiile sale şi la agresivitatea sa), iar concluziile primului raport de expertiză sunt eronate din moment ce S.J.U. Bacău a stabilit că inculpatul prezintă diagnosticul psihiatric grav de schizofrenie paranoidă grefată pe fond de oligofrenie grad I, dar prezintă doar o diminuare a discernământului, fără a fi solicitată instituirea unei măsuri de siguranţă cu caracter medical, conform art. 109 sau 110 C. pen. Pentru evitarea emiterii rechizitoriului în mod pripit şi efectuarea unei noi expertize la I.M.L. laşi în cursul judecăţii, care ar fi putut răsturna concluziile primului raport de expertiză în ceea ce priveşte discernământul inculpatului, conducând în mod inevitabil către o achitare, domnul procuror a optat pentru dispunerea unei noi expertize medico-legale psihiatrice.
Candidatul a precizat că, în mod obiectiv, audierea membrilor comisiei medico-legale sau efectuarea unui supliment al primului raport nu ar fi înlăturat posibilitatea ca al doilea raport de expertiză medico-legală să răstoarne concluziile primului raport. Mai mult, pe raza Parchetului Curții de Apel Bacău s-au înregistrat mai multe cazuri de achitare (aspecte ce pot fi verificate) în urma efectuării unor expertize medico-legale psihiatrice la I.M.L. laşi, prin care au fost contrazise total concluziile rapoartelor redactate de către S.J.M.L. Bacău. Prin urmare, pentru evitarea unei soluții de achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. d) C.pr.pen., respectiv lipsa discemământului, a optat pentru dispunerea unei noi expertize medico-legale psihiatrice.
Referitor la rechizitoriul nr. 644/P/2024, domnul procuror Dumitru Dan a subliniat că, din moment ce în starea de fapt şi la secţiunea ‘în drept’ au fost indicate rezultatele alcoolemiei din sânge, aşa cum au rezultat în uma analizelor toxicologice (o alcoolemie de 2,51 în prima mostră de sânge recoltată la ora 14:10 şi de 2,38 în cea de a doua mostră de sânge, recoltată la ora 15:10, ora conducerii fiind 12:55), mostrele de sânge fiind recoltate la scurt timp de la momentul conducerii, curba alcoolică fiind în scădere uşoară, este de la sine înţeles că la momentul conducerii inculpatul avea o concentraţie de alcool în sânge mai mare de 0.80 g/l.
în legătură cu deficienţele reliefate de comisie în aprecierea activității candidatului prin raportare la criteriul prevăzut de lit. b) – ‘argumentație sub aspectul clarității și logicii, analiza argumentată a cererilor şi apărărilor formulate de părți, respectarea jurisprudenței obligatorii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie’ –, domnul procuror contestă următoarele aspecte:
În ceea ce privește concluzia că există situații, precum în rechizitoriul nr. 487/P/2024, în care după secțiunea de trimitere în judecată a indicat menţiunea ‘conform celor expuse la secțiunea «în drept»’, iar aceasta nu ar respecta conţinutul formelor consacrate ale actului, candidatul a precizat că aceasta nu este decât o trimitere, un punct de legătură între infracţiunea pentru care inculpatul era trimis în judecată şi starea de fapt, în condițiile în care comisia sancţionează alăturarea stării de fapt pe scurt la dispoziția de trimitere în judecată şi consideră că este nejustificat să fie depunctat pentru acest aspect.
În aceeaşi măsură, candidatul a considerat că menționarea pe scurt a stării de fapt reținute la secţiunea dispozitivului de trimitere în judecată nu impietează cu nimic structura unui rechizitoriu, ci, dimpotrivă, îi conferă precizie. În plus, nu există nicio dispoziție care să dispună contrariul.
Mai mult, în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău şi a unităților de parchet subordonate, precum şi în cadrul Curţii de Apel Bacău şi a instanţelor din circumscripţia sa, există o practică în acest sens, tocmai pentru atingerea dezideratelor de mai sus, şi pentru evitarea situațiilor de restituire a dosarului şi a soluțiilor de achitare cauzate de neînţelegerea situaţiei de fapt.
Astfel, candidatul a menționat că a fost depunctat atât pentru indicarea pe scurt a stării de fapt după dispozitivul de trimitere în judecată, cât și în cazul în care a făcut doar o simplă trimitere la starea de fapt pentru o mai bună claritate.
Faţă de contestaţia formulată, analizând nota nr. 57/3373/DRUO/18622/ST/2025 a Direcţiei resurse umane şi organizare şi văzând înscrisurile ataşate, Secţia pentru procurori reţine următoarele: (…)
Analizând contestaţia domnului procuror Dumitru Dan, în raport de criticile formulate, care vizează exclusiv punctajul obţinut la evaluarea activităţii acestuia, de menţiunile raportului de evaluare şi de documentele aflate în mapa candidatului, Secţia pentru procurori apreciază că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
În ceea ce priveşte criteriul ‘Capacitate de analiză şi sinteză, coerenţă în exprimare’, Secţia pentru procurori apreciază că în mod just şi proporţional comisia de evaluare a acordat 14 puncte, reținând că actele candidatului respectă, în general, condiţiile vizând claritatea, capacitatea de analiză şi sinteză, de corelare a mijloacelor de probă administrate, precum şi coerenţa în exprimare, fiind apte să convingă un observator independent şi obiectiv cu privire la soluţiile adoptate.
Cu toate acestea, însuşindu-şi constatările comisiei de evaluare, Secția observă, în majoritatea actelor verificate, încărcarea inutilă a actelor întocmite, prin repetarea excesivă a unor alineate în cuprinsul aceluiaşi act. Astfel, în cuprinsul ordonanţei nr. 2376/P/2023, depusă de candidat, aceeași situație de fapt, pe scurt, este expusă odată cu indicarea fiecărui act efectuat în cauză.
Secţia pentru procurori va reţine justeţea celor remarcate de comisia de evaluare în privinţa încărcării inutile a lucrărilor nominalizate, redundanța expunerii repetate a unor pasaje şi inutilitatea reiterării stării de fapt, aspect nu doar atipic, ci incorect, prin raportare la structura unui act de dispoziție a procurorului. Nu pot fi reținute susținerile contestatarului conform cărora aceste repetiții ale unor pasaje aduc un plus de precizie şi claritate actului respectiv şi sunt necesare pentru descrierea evoluţiei urmăririi penale, în realitate creează confuzii şi imaginea de ansamblu a unui proces dezordonat de apreciere şi prezentare a cauzei respective.
Modificările intervenite în cursul urmăririi penale, atât sub aspectul stării de fapt avute în vedere la un anumit moment de organul de urmărire penală, cât şi cele referitoare la încadrarea juridică, pot fi menţionate, în această formă, a unui adaos sau a eliminării unui anumit element, nu prin reluarea exhaustivă a situaţiei de fapt.
Cu precădere în cauzele complexe, expunerea ordonată şi logică, fără repetiţii inutile ajută la înțelegerea situaţiei de fapt cercetate şi a viziunii autorului asupra încadrării juridice şi probatoriului administrat.
Cu privire la ordonanţa pentru efectuarea unei noi expertize psihiatrice nr. 2376/P/2023, comisia a reținut că domnul procuror a făcut aprecieri care depăşesc obiectul actului şi care par a fi pur subiective, menționând în cuprinsul ordonanţei că ‘raportul de primă expertiză medico-legală întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bacău ridică anumite semne de întrebare prin prisma concluziilor, motiv pentru care se va dispune o nouă expertiză psihiatrică în cauză’. Secția observă că, deşi actul menționat are 10 pagini, candidatul nu motivează necesitatea dispunerii acesteia şi nu are în vedere remediile procesuale reglementate în mod expres (audierea expertului, efectuarea unui supliment sau a unei noi expertize ori avizarea raportului de către comisia superioară), aspect care poate afecta încrederea în justeţea măsurii dispuse pentru un observator obiectiv. Argumentele expuse de domnul Dumitru Dan în cuprinsul contestaţiei nu pot suplini lipsa motivelor pentru care a apreciat ca fiind necesară dispunerea unei noi expertize, în cuprinsul ordonanței nefiind inserat un raționament coerent care să justifice motivele pentru care candidatul a apreciat concluziile primului raport de expertiză ca fiind discutabile.
În acord cu aspectele constatate de comisie, Secția observă că, în cazul rechizitoriului nr. 644/P/2024, candidatul nu prezintă în mod clar acuzaţia în condițiile în care face referire numai la alcoolemia de la momentul prelevării probelor biologice, fără a face mențiune cu privire la alcoolemia de la momentul conducerii autovehiculului pe drumurile publice, cel puţin cu privire la depăşirea limitei legale de 0,80 g/l alcool pur în sânge. Pentru descrierea acuzației este esenţială prezentarea elementului material al infracţiunii aşa cum rezultă din textul de incriminare, raționamentul candidatului fiind trunchiat în actul analizat.
Secţia pentru procurori apreciază că aspectele referitoare la analiză, sinteză şi coerenţă în exprimare sunt în strânsă legătură cu argumentaţia sub aspectul clarităţii şi logicii, sunt interdependente, un text care nu este coerent în exprimare neputând fi clar şi logic.
În ceea ce priveşte criteriul ‘Argumentaţie sub aspectul clarităţii şi logicii, analiza argumentată a cererilor şi apărărilor formulate de părţi, respectarea jurisprudenţei obligatorii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie’, Secţia pentru procurori apreciază că în mod just şi proporţional comisia de evaluare a acordat 13 puncte, reținând că actele candidatului au, de regulă, o structură logică, cu includerea secţiunilor consacrate şi cu organizarea elementelor analizate, candidatul analizând în general corect cauzele instrumentate, prin raportare la instituţiile juridice aplicabile.
Cu toate acestea, au fost identificate mai multe deficienţe ale lucrărilor analizate, candidatul contestând doar o parte dintre criticile comisiei referitoare la acest criteriu, astfel cum au fost expuse anterior.
Secţia pentru procurori constată netemeinicia susţinerilor contestatorului, subliniind că există tehnici de redactare şi structuri standard ale celor mai importante acte ale procurorului, general agreate la nivelul Ministerului Public şi al instanţelor de judecată, care ar trebui studiate şi însuşite de practicieni. Prin urmare, nerespectarea secţiunilor consacrate ale actelor de urmărire penală şi inserarea unor menţiuni superflue determină lipsa de claritate a actelor întocmite.
Având în vedere argumentele de mai sus, numărul mare de deficienţe constatate, pe care candidatul nu le-a criticat, precum și incidența ridicată a acestora în cuprinsul actelor analizate, Secţia pentru procurori apreciază că punctajul acordat de către comisia de evaluare este corect stabilit.
Pe cale de consecinţă, Secţia consideră că nu se poate acorda candidatului un punctaj mai mare, neimpunându-se realizarea unei noi evaluări, aspectele invocate de către contestator cu privire la dosare punctual indicate nefiind de natură a conduce la o altă concluzie, în condițiile în care evaluarea este efectuată prin raportare la toate actele analizate.
În raport de considerentele de mai sus, Secţia pentru procurori va dispune respingerea contestaţiei formulate de domnul Dumitru Dan, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, candidat la concursul de promovare efectivă a procurorilor în funcţii de execuţie, desfăşurat în perioada martie – septembrie 2025, apreciind că punctajul acordat la evaluarea efectuată de către Comisia de evaluare pentru promovarea efectivă în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale, prin raportare la actele analizate, reflectă în mod obiectiv activitatea magistratului antereferit din perioada de referinţă”.
