Un milion de euro s-a evaporat din bugetul statului, fără ca cineva să răspundă penal. Florin Stănescu, un interpus din clanul Stănescu și administratorul unei firme-fantomă din Lunca Cetățuii, a pus pe picioare o rețea de evaziune fiscală întinsă pe trei județe, cu sute de facturi fictive și tranzacții inventate de 25 de milioane de lei. După aproape un deceniu de anchetă și procese tărăgănate, faptele s-au prescris. Judecătorii au stabilit că a păgubit statul, dar nu l-au condamnat pentru nimic. Firma nu mai există, inculpatul nu are nimic pe numele său, iar statul rămâne cu prejudiciul și cu un verdict dureros: timpul bate justiția.
7Est vă prezintă un nou caz uluitor despre modul în care se evaporă milioane din bugetul public fără ca nimeni să ajungă cu adevărat să plătească. A durat aproape 10 ani de la fapta inițială până la o sentință în procesul de evaziune fiscală în care a fost implicat Florin Stănescu, administratorul SC Danubiana Metal SRL, o firmă cu sediul în Lunca Cetățuii, comuna Ciurea. În tot acest timp, prejudiciul calculat de stat a depășit 4 milioane de lei, iar rețeaua de firme „fantomă” prin care au fost derulate tranzacțiile fictive se întindea pe cel puțin trei județe.
Zilele trecute, procesul penal s-a încheiat prin încetare. Judecătorii au fost de acord că Florin Stănescu a creat o schemă de evaziune fiscală cu 222 de facturi fictive, dar nu l-au condamnat pentru nimic. Fapta s-a prescris.
Țeapa cu acte: tranzacții de 25 de milioane de lei, doar pe hârtie
Între martie 2012 și decembrie 2013, SC Danubiana Metal SRL, firmă cu activitate declarată în comerțul cu materiale de construcții și sanitare, a înregistrat achiziții fictive de aproape 25 de milioane de lei, în special de la trei firme: SC Decomet Cristal SRL, SC Dag Prim SRL și SC Colect Industrial SRL.
Banii nu au circulat niciodată. Marfa, presupusă, nu a fost transportată, nu a fost văzută, nici măcar nu s-a știut cine sunt „livratorii”. Însă statul a fost înșelat prin documente contabile, declarații de TVA și facturi fictive. Firma lui Stănescu și-a redus artificial profiturile, a cerut TVA de rambursat și a raportat activitate falsă pentru a părea viabilă economic. Prejudiciul total a fost calculat la 4.121.848,93 lei, împărțit între impozit pe profit și TVA.
Expertize ignorate, martori amnezici și un proces tărăgănat
Dosarul penal a fost deschis oficial în 2015, în urma unei sesizări din partea Administrației Finanțelor Publice Bacău. Până în 2021, ancheta a mers greu. De-abia atunci Parchetul de pe lângă Tribunalul Județean a emis rechizitoriul și a trimis dosarul în instanță. La momentul respectiv, Florin Stănescu se afla deja în detenție pentru o altă faptă penală.
Procesul a început greu și s-a derulat și mai greu: șase amânări consecutive ale pronunțării în 2024 și 2025, timp în care instanța a analizat probele și a respins mai multe solicitări ale apărării, inclusiv efectuarea unei expertize contabile, cerere la care avocatul inculpatului a renunțat în cele din urmă.
Martorii, în speță administratorii firmelor „furnizoare”, nu au recunoscut relații comerciale cu firma lui Stănescu, au spus că nu știu cum au apărut datele lor în facturi sau că nu dețin mijloace de transport pentru a livra marfa fictivă. Niciuna dintre firme nu figura cu salariați sau cu mijloace auto înmatriculate în perioada respectivă. Totul era o înșiruire de hârtii care n-aveau legătură cu realitatea.
Timpul trece, fapta se prescrie
Pe 30 iunie 2025, Tribunalul a pus capăt procesului. Nu pentru că Stănescu ar fi fost declarat nevinovat, ci pentru că a trecut termenul legal în care putea fi tras la răspundere penală: 10 ani. Faptele fiind epuizate în 2013, prescripția a fost împlinită în februarie 2024. Instanța a constatat vinovăția faptic, dar n-a putut pronunța o condamnare și a încetat procesul penal.
„Instanța reține că inculpatul era singura persoană autorizată să opereze în conturile societății, unic administrator și asociat. Prin urmare, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității îi revenea integral”, a arătat judecătorul în motivarea sentinței.
Ce se întâmplă cu banii?
Deși pe latura penală procesul a fost închis, statul, prin Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași, s-a constituit parte civilă și a cerut despăgubiri de peste 47 de milioane de lei, reprezentând TVA și impozit pe profit, penalități și dobânzi. Instanța a analizat doar prejudiciul de bază: 4,1 milioane de lei.
Dar cum SC Danubiana Metal SRL a fost radiată în 2019, iar inculpatul nu are alte surse de venit sau bunuri urmărite, șansele de recuperare sunt aproape nule.
Cazul Stănescu este unul din zecile (poate sutele) în care statul descoperă la ani distanță o schemă de evaziune fiscală, dar sistemul de justiție e prea lent și necoordonat pentru a livra o soluție eficientă.
„Dosarul a fost tărăgănat în faza de urmărire penală aproape 6 ani. În tot acest timp, inculpatul n-a fost nici măcar audiat. Când în sfârșit a fost trimis în judecată, procesul a fost greoi, cu martori greu de găsit, acte incomplete și o lungă serie de amânări ale pronunțării. Nu e de mirare că s-a prescris”, a declarat, sub protecția anonimatului, o sursă din magistratură.
Florin Stănescu scapă de pedeapsă, dar nu și de răsuflarea din ceafă a ANAF-ului. Deși nu a fost condamnat penal, instanța a arătat clar: a fabricat acte false, a înregistrat tranzacții inexistente și a păgubit bugetul public.
A fost un caz cu prejudiciu de milioane și cu implicații grave asupra felului în care funcționează economia subterană. Dar, ca multe alte cazuri de evaziune fiscală, a fost încheiat nu printr-un act de justiție, ci prin trecerea timpului.
