Vortexul polar, uriașul rezervor de aer rece care se formează deasupra Polului Nord, dă semne clare de slăbire la finalul lunii noiembrie. Fenomenul ar putea deschide calea unor valuri de frig extrem în emisfera nordică, inclusiv în Europa, în săptămânile ce urmează, informează ANM.
Modelele meteorologice indică o posibilă încălzire stratosferică bruscă — un eveniment rar, dar cu potențial mare de impact asupra vremii. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), vortexul își pierde din intensitate, iar scenariul unui SSW (Sudden Stratospheric Warming) nu este exclus.
Ce este vortexul polar și cum influențează vremea
Vortexul polar este un fenomen atmosferic major care influențează direct tiparele meteorologice din emisfera nordică: „În meteorologie, vortexul polar reprezintă o zonă extinsă de presiune scăzută și de aer rece situată în jurul ambilor poli ai Pământului, aflată la altitudini mari în stratosferă și în troposfera medie și superioară. Termenul de „vortex” se referă la vânturile puternice existente care se rotesc și care mențin aerul rece în apropierea polilor”, se arată în postarea de pe Facebook a ANM.
Atunci când vortexul se destabilizează, aerul rece poate migra spre latitudini joase, aducând valuri de frig. ANM precizează: „Un vortex slab se referă la încetinirea semnificativă a vânturilor puternice care mențin masa de aer rece în jurul Polului Nord, condiții în care masa de aer rece migrează spre latitudini temperate, determinând răciri semnificative în anumite zone din emisfera de nord (fie America de Nord sau Europa).” Prognoza pe termen mediu indică o scădere semnificativă a intensității vortexului, în special în ultima decadă a lunii noiembrie: „Acestă perspectivă indică un vortex încă stabil, dar care a slăbit în intensitate, în ultima săptămână, cu vânturi moderate din sector vestic în zona circumpolară (o medie în jurul a 20…25 m/s). Așa cum rezultă din grafic, se va înregistra o slăbire evidentă în ultima decadă, în special în jurul datei de 26 noiembrie, când componenta zonală a vânturilor de vest ar putea scădea spre 0 m/s. Acest lucru presupune un început de încălzire stratosferică și o degradare a vortexului stratosferic”, mai explică ANM.
Ce înseamnă un eveniment de „încălzire stratosferică bruscă” (SSW)
Aceste fenomene pot destabiliza sever circulația atmosferică la scară globală. ANM explică mecanismul: „O încălzire stratosferică bruscă reprezintă o perturbare semnificativă a vortexului polar stratosferic, care are loc în momentul în care unde atmosferice de scară largă (unde Rossby) sunt împinse în sus spre stratosferă. Acestea transportă energie și căldură către pol, perturbând echilibrul vortexului polar, condiții în care aerul din jurul Polului Nord se încălzește rapid (temperatura la 10 hPa poate crește cu 40…60 de grade în câteva zile), iar vânturile vestice slăbesc sau se inversează”, conform ANM.
Posibile consecințe în Europa
Datele din 26 noiembrie arată o anomalie termică majoră deasupra Arcticii și o deplasare a aerului rece spre Siberia: „În 26 noiembrie modelul global GFS indică o anomalie de temperatură pozitivă de peste 20…30 de grade chiar deasupra zonei arctice și temperaturi mai scăzute decât normal deasupra Siberiei (anomalii negative de 15…20 de grade). În consecință, centrul vortexului este centrat deasupra Siberiei (temperaturi de –75 de grade) și temperaturi mai ridicate deasupra zonei Arctice (–45 de grade)”, se arată informarea autorităţii.
Chiar dacă semnalele din stratosferă sunt clare, efectele reale asupra vremii pot apărea cu întârziere și pot fi influențate de alți factori: „Chiar dacă stratosfera se încălzeşte şi vortexul slăbeşte, impactul la sol poate fi întârziat cu 1–3 săptămâni sau mai mult şi e posibil să fie atenuat de alţi factori meteorologici și indici climatici”, se mai detaliază în postarea ANM.
