Un nou raport al Curții de Conturi adâncește suspiciunile privind managementul defectuos al fondurilor publice la Primăria Pașcani. La o privire atentă, auditul scoate la iveală un adevărat „șantier al haosului administrativ”: lucrări pe fonduri europene realizate fără documentele necesare, penalități „uitate” și o veritabilă caruselă de bani între facturi. Cea mai mare lovitură vine din proiectul european destinat creșterii eficienței energetice la două instituții de învățământ din Pașcani, cu o valoare de aproape 6 milioane de lei. A fost semnat în februarie 2022, dar lucrările se fac în ritm lent și sub o avalanșă de modificări de contract și acte adiționale. Proiectul nu doar că se învârte într-o eternă întârziere, dar este și „stabilit” în sistemul de facturare al primăriei ca un exemplu de ineficiență administrativă. În loc ca toate documentele justificative să fie prezentate din prima, a fost nevoie de o intervenție din partea Curții de Conturi pentru a pune în ordine „haosul birocratic”. Iar atunci când s-au descoperit plăți nejustificate și penalități lăsate deoparte, autoritățile locale au reacționat, dar doar post-factum.
Un nou raport al Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Iași, scoate la iveală deficiențe serioase în administrarea fondurilor publice la Primăria Municipiului Pașcani. Sub lupa auditorilor au intrat situațiile financiare consolidate ale instituției și ale celor 14 entități subordonate, iar concluzia este una cu „rezerve”: banii publici nu au fost cheltuiți după toate regulile.
Curtea de Conturi notează, într-un limbaj tehnic, că „situațiile financiare ale entității prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală și fidelă, cu excepția efectelor aspectelor descrise în raport”. Pracic, lucrurile nu sunt dezastruoase, dar nici curate.
Proiectul european pentru „eficiență energetică”, o lecție de ineficiență administrativă
Cea mai consistentă parte a raportului vizează proiectul „Creșterea eficienței energetice – Grădinița nr. 2 și Creșa nr. 1”, în valoare totală de aproape 5,9 milioane lei, finanțat din fonduri europene. Contractul, semnat în februarie 2022, a fost modificat de 11 ori prin acte adiționale, ultima dată fiind prelungit până la 1 decembrie 2023.
La momentul auditului, lucrarea era încă în curs de execuție, iar auditorii au descoperit nereguli în lanț. Situațiile de lucrări au fost incomplete, fără listele de consumuri de materiale, manoperă și utilaje, deși aceste documente justifică plățile efectuate. Abia după intervenția Curții de Conturi, constructorul a adus actele lipsă. Primăria a plătit nejustificat 20.876 lei drept „ajustare de profit”, deși legislația nu permite astfel de ajustări. A fost nevoie de notificări și recalculări pentru a recupera banii, împreună cu accesorii de 2.892 lei. Penalitățile pentru întârzierea lucrărilor, care trebuiau executate până la 1 decembrie 2023, nu au fost calculate la timp. Ulterior, sub presiunea controlului, municipalitatea a emis facturi pentru 7.123 lei, aferente neîndeplinirii obligațiilor contractuale. Mai mult, graficul de execuție a lucrărilor nu a fost actualizat, deși contractul a suferit numeroase modificări valorice și de termene.
„Corectăm după control”, reacția clasică a administrației Pintilie
Într-o manieră deja cunoscută din alte rapoarte ale Curții de Conturi, Primăria Pașcani, condusă de liberalul Marius Nicolae Pintilie, a reacționat post-factum: a transmis că „a procedat la recuperarea sumelor și actualizarea graficului de lucrări”, după ce auditorii au sesizat deficiențele.
Practic, problemele nu au fost identificate de controlul intern al instituției, ci doar de auditori. Este un semnal serios privind slăbiciunea mecanismelor de control financiar preventiv în cadrul primăriei.
Contracte publice, modificări în lanț și legislație ignorată
Lista actelor normative invocate de Curtea de Conturi e impresionantă: Legea achizițiilor publice 98/2016, HG 395/2016, Legea contabilității 82/1991, Legea finanțelor publice locale 273/2006 și altele. Toate converg spre aceeași concluzie: regulile există, dar sunt aplicate după ureche la Primăria Pașcani.
În loc să respecte prevederile clare privind modificarea contractelor de achiziții publice, Primăria Pașcani a preferat să ajusteze valoarea și durata lucrărilor prin acte adiționale succesive, un model deja clasic de administrare „creativă” a fondurilor europene.
Imaginea de ansamblu: bani publici, management improvizat
Deși valoarea sumelor imputate nu este uriașă, raportul Curții de Conturi are o semnificație mai amplă. El confirmă faptul că la Pașcani, administrația locală funcționează într-un regim de pompierism financiar, în care documentele se completează după control, iar graficele se actualizează după ce lucrările au întârziat cu luni întregi.
În timp ce în acte se vorbește despre „eficiență energetică”, în realitate proiectul risca să devină un nou exemplu de ineficiență administrativă. Primăria Pașcani și-a făcut un obicei din a corecta după ce „s-a întâmplat ceva”, nu înainte. Și acest lucru nu este doar o problemă de management, ci un semnal clar că mecanismele de control financiar intern sunt nu doar ineficiente, dar și periculos de relaxate. La Pașcani, regulile sunt „doar pentru referință” și sunt aplicate atunci când auditurile vin cu sancțiuni pe masă. În loc să se conformeze legislației clare, autoritățile locale preferă modificarea contractelor prin acte adiționale, fără a respecta cu strictețe reglementările privind achizițiile publice.
Acest raport al Curții de Conturi nu este doar o simplă verificare a conturilor, ci o lecție de management public ineficient, unde banii publici sunt risipiți din cauza neglijenței și a lipsei de transparență. În timp ce primăria transmite public că „a corectat lucrurile”, contribuabilii din Pașcani vor plăti, inevitabil, costurile reale ale acestei „școli a improvizației”.
