Eroi cu două fețe, salvați de uniformă, dar condamnați de fapte. În timp ce își petreceau zilele salvând vieți și îngrijind pacienți, un paramedic ISU și o infirmieră de la Spitalul de Pneumoftiziologie Iași duceau, în paralel, o existență întunecată: distribuiau heroină pe piața locală și investeau banii murdari în case și mașini de lux. Rețeaua pe care o alimentau, conectată la traficanți din Ferentari, a mișcat peste 900.000 de lei în doar trei ani, un circuit al drogurilor care a pătruns adânc în sistemul medical și în structurile de urgență.
Un paramedic din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Iași și o infirmieră de la Spitalul de Pneumoftiziologie au fost condamnați alături de alți trei complici pentru trafic de droguri de mare risc și spălare de bani. Tribunalul Iași a pronunțat sentința într-un dosar care a scos la iveală o rețea locală de distribuție a heroinei, conectată la grupări din București, cu ramificații în zona medicală și chiar printre salvatori.
O dublă viață între salvarea și distrugerea de vieți
Potrivit sentinței, Ioan Iacomi, paramedic ISU și fost asistent medical, a fost condamnat la șase ani și două luni de închisoare pentru trafic de droguri de risc și de mare risc, precum și pentru deținere de stupefiante în vederea consumului propriu. Ancheta DIICOT a stabilit că acesta făcea parte dintr-o rețea care distribuia heroină și cannabis în Iași și Târgu Frumos, aprovizionându-se din București, în special din cartierul Ferentari.
Alături de el, Angelica Morariu, infirmieră la Spitalul de Pneumoftiziologie Iași, a fost condamnată la doi ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la trafic de droguri. Soțul ei, Adrian Morariu, considerat liderul grupării, a primit 12 ani de închisoare pentru trafic de heroină. Ambii au fost acuzați și de spălare de bani, însă instanța i-a achitat pe acest aspect, considerând că probele nu au demonstrat suficient legătura dintre bunurile dobândite și veniturile ilicite.
Heroină, investiții imobiliare și bani cash
Dosarul, instrumentat de DIICOT Iași, detaliază o activitate infracțională care a durat aproape trei ani, între 2020 și 2023. Procurorii au descoperit că soții Morariu disimulau banii proveniți din vânzarea heroinei prin achiziții succesive de autoturisme de lux, terenuri și imobile.
Potrivit anchetatorilor, cei doi au cumpărat două autoturisme (în valoare totală de peste 15.000 de euro), au construit o casă în zona Tomești, evaluată la aproape 1 milion de lei și au achiziționat un apartament de 40.000 de euro în Iași, în aprilie 2023. Totul din vânzarea de droguri.
Procurorii au pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 945.000 de lei, precum și pe sume de bani ridicate în timpul perchezițiilor — 7.700 lei și 5.200 de euro.
De la Ferentari la Iași – drumul heroinei
Rețeaua condusă de Morariu Adrian își procura heroina din București, din zona Ferentari, unde funcționa o grupare mai mare, cunoscută anchetatorilor din dosarele DIICOT încă din 2014. Drogurile erau transportate la Iași și vândute în doze mici, de 0,03–0,2 grame, la prețuri între 100 și 300 de lei.
Ancheta arată că Adrian Morariu mergea personal la București pentru aprovizionare, încercând să evite filajele. La una dintre deplasări, în aprilie 2023, polițiștii l-au interceptat având asupra sa 5.100 de euro, sumă destinată achiziției unei cantități între 150 și 200 de grame de heroină.
Printre ceilalți condamnați se află Iulian Mihălachi -7 ani și 3 luni de închisoare – trafic de droguri de mare risc și recidivă postcondamnatorie și Ștefan Suru – 3 ani și 9 luni pentru trafic de heroină.
Procurorii au documentat peste 50 de acte materiale de deținere și distribuție, cu ajutorul investigatorilor sub acoperire și al colaboratorilor autorizați. Drogurile erau vândute consumatorilor dependenți din Iași, dar și către persoane din zona Târgu Frumos – Tomești, acolo unde locuiau unii dintre inculpați.
„Spălarea banilor” ,greu de dovedit
Deși DIICOT a acuzat grupul că ar fi „spălat” aproape 1 milion de lei proveniți din droguri, instanța a decis achitarea pentru această infracțiune. Judecătorii au reținut că nu s-a putut dovedi clar proveniența sumelor, chiar dacă bunurile și stilul de viață al inculpaților erau disproporționate față de veniturile declarate.
Cazul ridică întrebări grave despre integritatea personalului medical și a celor din structurile de urgență. Un paramedic care lucra în misiuni de salvare și o infirmieră care îngrijea bolnavi au fost implicați în traficul unei substanțe care ucide. Mai mult, dosarul scoate la iveală faptul că, în timp ce purtau uniforma statului, unii inculpați își dublau veniturile prin comerțul cu droguri, folosind chiar și mijloacele de transport de serviciu pentru deplasări.
Toți inculpații au drept de apel în termen de 10 zile. Până la o decizie definitivă, rămân sub controlul măsurilor dispuse de instanță — arest preventiv, arest la domiciliu sau control judiciar.
