Într-o țară în care Guvernul acoperă găurile bugetare călcând în picioare păturile socio-profesionale vulnerabile și economia privată, aproape un milion de lei din Fondul de Rezervă al statului a fost redirecționat către Universitatea pentru Științele Vieții din Iași, condusă de Gerard Jităreanu. Sub pretextul digitalizării, într-o universitate deja copleșită de fonduri europene atrase pentru exact aceleași scopuri, banii au fost „prinsi” pe ultima sută de metri a anului 2024. În timp ce unele instituții abia au prins firimituri, USV a primit de cinci ori mai mult decât UAIC. A fost necesară această alocare sau a fost doar o manevră bine calculată, într-un moment în care fondurile de urgență ale statului ar fi trebuit să rămână… pentru urgențe, din partea unui rector cu acces la robinetul guvernamental, în special la maleficul cuplu Deca &Câmpeanu?
Universitatea pentru Științele Vieții (USV) din Iași, condusă de rectorul Gerard Jitareanu, face parte dintr-un scandal de proporții legat de devalizarea Fondului de Rezervă al României. Aproape un milion de lei din această rezervă a fost direcționat către universitate, într-o mișcare ce ridică semne de întrebare legate de legalitatea și moralitatea alocării acestor fonduri, în ciuda deficitului bugetar al țării.
Într-un context marcat de o criză economică majoră, cu un deficit bugetar care se apropia de valori istorice, USV Iași a reușit să obțină 892.500 de lei din fondul de rezervă al României. Acești bani au fost alocați pentru un proiect de digitalizare a universităților, însă comparativ cu alte instituții de învățământ superior, suma alocată este de 5 ori mai mare decât cea primită de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, de exemplu, care a beneficiat doar de 154.672 de lei.
De ce USV Iași a primit o sumă atât de mare, într-un context în care nu exista o justificare solidă pentru acești bani, iar universitatea implementează deja proiecte de digitalizare cu fonduri europene? Așadar, ce a motivat această cerere și de ce rectorul Gerard Jitareanu a considerat că este „urgent” să acceseze banii dintr-un fond de rezervă al unei țări deja aflate într-o criză economică profundă?
Devalizarea controlată a Fondului de Rezervă
Peste 50 de miliarde de lei au fost distribuite în mod similar, în baza unor cereri semnate de miniștri din guvernul condus de Marcel Ciolacu. Trei dintre aceștia – Sorin Grindeanu (Transporturi), Simona Bucura-Oprescu (Muncă) și Ligia Deca (Educație), au semnat solicitări de alocări financiare „cu toate consecințele legale de rigoare”, deși știau că România se confrunta cu un deficit bugetar uriaș. În decembrie 2024, Ligia Deca a solicitat 30 de milioane de lei din Fondul de Rezervă, alocându-i-le în final Ministerului Educației pentru proiectele universităților. Astfel, guvernul Ciolacu a permis devalizarea unei resurse care, teoretic, ar fi trebuit să fie folosită pentru situații cu adevărat urgente.
În mod paradoxal, în contextul unui deficit de aproape 8 miliarde de lei, sumele alocate din Fondul de Rezervă nu au fost pentru proiecte de infrastructură sau de criză, ci pentru a sprijini inițiative deja finanțate din fonduri europene, inclusiv pentru universități care aveau deja fonduri pentru digitalizare și infrastructură IT, cum este și cazul USV Iași.
Digitalizarea universităților, un motiv formal pentru devalizare
USV Iași se află printre universitățile care au implementat deja proiecte masive de digitalizare, începând cu Proiectul „Platforma Digitală pentru Educația Universitară în Domeniul Științelor Agricole și Medicină Veterinară”, finanțat cu aproape 4 milioane de euro din fonduri europene. În plus, Universitatea Agronomică din Iași derula între 2020 și 2022 un alt proiect important, „Îmbunătățirea accesului la educație prin tehnologia de învățământ la distanță”, în valoare de 2,5 milioane de euro, tot prin fonduri europene.
Având în vedere aceste realități, sumele solicitate din Fondul de Rezervă pentru digitalizare nu par să se justifice în mod logic, fiind un argument mai degrabă formal decât unul bazat pe realitatea financiară sau tehnologică a universității. Cum este posibil ca o universitate care a implementat deja proiecte de digitalizare în valoare de milioane de euro să mai ceară bani dintr-un fond de rezervă deja extrem de limitat?
Jitareanu, un jucător fără scrupule la ruleta fondurilor publice
Gerard Jitareanu, rectorul USV Iași, nu este un personaj necunoscut în mediul universitar și politic. Este un om care știe să joace cu resursele publice și nu se ferește de intervenții pe toate palierele politice. Însă decizia de a solicita acești bani din Fondul de Rezervă ridică multe semne de întrebare, mai ales când vine vorba de moralitatea acestui gest. Care au fost adevăratele motivații din spatele acestei cereri? A fost vorba de o nevoie reală a universității sau de o oportunitate de a accesa fonduri publice în mod discreționar?
Într-o perioadă de criză economică, în care deficitul bugetar crește vertiginos și resursele statului sunt din ce în ce mai limitate, utilizarea Fondului de Rezervă într-un mod atât de permisiv și fără o justificare clară poate fi considerată o formă de abuz, lipsă de etică și bun simț.
