Premierul Ilie Bolojan a semnalat, vineri, ca „am ajuns in situatia sa avem directori sau consilii de administratie care si-au stabilit niste castiguri aberante, care nu livreaza nimic pentru acele castiguri”. ”Aceste lucruri trebuie schimbate”, a subliniat Bolojan. Premierul s-a referit si la pensiile speciale.
Premierul Ilie Bolojan a fost intrebat la Stirile ProTV daca, dupa ce a prezentat cifrele dezastrului bugetar, crede ca ar trebui ca cineva sa raspunda inclusiv penal, pentru situatia in care am ajuns.
”Eu nu stiu daca pentru astfel de decizii poti sa raspunzi din punct de vedere penal, pe legislatia actuala, dar eu, personal, ca premier in functie, mi-am cerut scuze si imi cer scuze romanilor pentru situatia in care am ajuns. Pentru ca, cu siguranta, daca anumite decizii care au fost luate in toti anii trecuti ar fi fost altfel gandite in asa fel incat sa ne incasam veniturile intr-o cota cat mai mare, sa crestem cheltuielile atat cat ne putem permite si sa le explicam romanilor ca mai mult de atata nu se poate sa nu risipim banul public, sa nu scapam de sub control institutiile. Daca am fi facut aceste lucruri mai bine n-am fi ajuns aici.”, a aratat Ilie Bolojan.
”Noi insa am incercat in acesti ani sa mimam, sa stabilim reguli bune, sa le facem de forma, dar pe fond sa facem tot ceea ce este posibil, sa ne fofilam pe langa aceste reguli bune, pentru ca nimeni n-a patit nimic, daca nu a respectat regulile. Si atunci avem sectoare monopoliste in care, pentru ca nu s-au stabilit indicatori de performanta corecti, in care unii au doar drepturi directorii, iar statul are doar obligatii, am ajuns in situatia sa avem directori sau consilii de administratie care si-au stabilit niste castiguri aberante, care nu livreaza nimic pentru acele castiguri, care nu si-au facut mai eficiente companiile de stat, care deci nu ofera servicii mai bune, care merg in pierderi in continuare sau care sunt in sectoare monopoliste, unde si daca pui un robotel la conducerea companiei tot faci profituri, pentru ca asa ti-ai stabilit tarifele incat sa-ti acopere lipsa de performanta”, a mai afirmat premierul.
Potrivit sefului Executivului, ”aceste lucruri trebuie schimbate”.
”Una din erorile lumii politice, din care fac si eu parte, este ca a tolerat astfel de situatii. Dar aceste corectii nu le poti face de pe o zi pe alta. E nevoie sa modifici legi, sa modifice reglementari, cine trebuie sa le controleze. Sigur, exista un control guvernamental, pentru ca lucrurile se vad din avion, dar exista Curtea de Conturi care poate verifica modul in care se cheltuie banii statului, exista asa-zisele comitete de supraveghere, directoratele, niste structuri etajate in care principala responsabilitate este cum ne incasam indemnizatia, ca de rezultate nu vorbim”, a mai spus el, citat de news.ro.
Bolojan a facut referire si la pensiile speciale: ”Cel mai tarziu in pachetul doi sau trei vom ataca si problema pensiilor speciale, pentru ca nu doar ca este un jalon, deci o obligatie in raport cu Comisia Europeana si cu finantarile pe care le primim si este pur si simplu o necesitate sociala”.
El a mentionat ca suntem singura tara din lume care ne pensionam judecatorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de noua ori mai mare decat pensia medie din Romania, in conditiile in care o buna parte din romani se pensioneaza la 65 de ani.
”Aceasta este un lucru care nu mai poate continua si ideea ca aceasta masura se aplica pana in 2060 si ceva nu sta in picioare, pentru ca pur si simplu nu este doar un aspect de nedreptate, nu este doar un aspect care afecteaza calitatea actului de justitie, pentru ca atunci cand un om este la maturitatea profesionala, il trimit la pensie”, a spus Bolojan.
”In loc ca de la 48 pana la 60 de ani, de exemplu, sa aiba 12 ani de punere in valoare a experientei pe care a cumulat-o, noi continuam cu aceasta masura. Va trebui sa o corectam. E un aspect care tine de o minima justitie sociala si de un minim respect pentru cetatenii tarii nostri”, a completat premierul.
Guvernul a adoptat, vineri, in sedinta de Guvern, proiectul de lege privind unele masuri fiscal-bugetare, care cuprinde masuri pentru cresterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei in 2025 (0,5% din PIB) si 35 miliarde lei in 2026 (1,71% din PIB) si masuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare si neintrarea in vigoare a unor cheltuieli suplimentare, guvernul estimand, in urma acestor masuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei in 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei in 2026 (2,82 % din PIB).
Proiectul de lege reglementeaza unele masuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finantelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, si, pe de alta parte, prin cresterea veniturilor, astfel incat sa se poata sustine, din fonduri publice, finantarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetatenilor, arata Executivul.
Guvernul precizeaza ca prin acest pachet de masuri se urmareste atingerea urmatoarelor obiective: Reducerea tintei de deficit bugetar de la 9,3% si realinierea pe traiectoria de ajustare, in vederea respectarii angajamentelor asumate in Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recastigarea increderii investitorilor si evitarea retrogradarii din perspectiva ratingului de tara, Evitarea suspendarii fondurilor europene si continuarea implementarii proiectelor de infrastructura si de dezvoltare, realizarea reformei fiscale in vederea evaluarii pozitive de catre Comisia Europeana si posibilitatea incasarii banilor din Cererea de Plata numarul 4, suma reprezentand cel mai important aport la bugetul de stat, proiectia prevazuta fiind de 2.680 Miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB.
Pachetul de masuri fiscal-bugetare cuprinde doua componente: masuri pentru cresterea veniturilor , cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei in 2025 (0,5% din PIB) si 35 miliarde lei in 2026 (1,71% din PIB) si masuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare si neintrarea in vigoare a unor cheltuieli suplimentare- guvernul estimeaza, in urma acestor masuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei in 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei in 2026 (2,82 % din PIB)
”Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru inceperea procedurii de angajare a raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, potrivit articolului 114 din Constitutia Romaniei”, mai anunta Executivul.
