Într-o perioadă în care presa trebuie să fie mai riguroasă ca niciodată, articolul intitulat „Pensionarele care îl îngroapă pe Chirica” comite o eroare fundamentală: confundă categorii juridice, interpretează greșit legea în vigoare și face acuzații grave în lipsa oricărui cadru legal clar.
Autorul nu reușește să distingă între ceea ce este ilegal, imoral, controversat și perfect legal. Când acuzi 31 de persoane de „cumul ilegal pensie-salariu” fără să spui ce statut au și în ce regim legal s-au încadrat, faci mai mult rău decât bine – și dai apă la moară neîncrederii în jurnalismul serios. Să o luăm sistematic.
1. Funcționari publici ≠ personal contractual
Legea română face o distincție clară:
Funcționarii publici (reglementați prin Codul administrativ – OUG 57/2019) nu pot cumula pensia cu salariul, iar la pensionare, raportul de serviciu încetează automat.
Personalul contractual (reglementat prin Codul Muncii și OUG 34/2023) poate cumula pensie + salariu în sectorul public, fără concurs sau contract nou, până la 31 decembrie 2025.
Articolul ignoră complet această distincție. Nu ne spune niciunde cine dintre cele 31 de persoane era funcționar public și cine era personal contractual. Totul e tratat la grămadă, cu acuzația uniformă: „au luat bani ilegal”.
Aceasta e o confuzie de bază, dar și o manipulare prin omisiune.
2. Legea a fost (și este) clară
În 2023, Guvernul a emis OUG 34/2023, care a permis explicit cumulul pensiei cu salariul în instituții publice pentru angajați contractuali, până la 1 ianuarie 2026. În martie 2025, s-a emis OUG 9/2025, care a interzis acest cumul, dar…a fost suspendată o săptămână mai târziu prin OUG 12/2025, care menține valabilitatea cumulului până la finalul anului curent.
Deci:
În aprilie 2024 – ianuarie 2025 (cazul Eugenia Gamen), cumulul era legal pentru personal contractual.
Dacă Gamen avea un contract individual de muncă, iar prelungirea s-a făcut fără concurs, nu s-a încălcat nicio lege.
Dacă era funcționar public, da, contractul înceta automat, iar reangajarea se putea face doar prin concurs – dar articolul nu precizează asta.
3. Acuzații grele, dovezi puține
Articolul insinuează distrugerea de documente, prejudiciu de 8 milioane de lei și „o morișcă pensie + salariu” pusă în scenă cu bună știință. Dar nu vedem:
Dovezi directe privind distrugerea documentelor.
Statutul exact al fiecărei persoane (contractual sau funcționar public).
Data exactă a deciziilor de pensionare raportată la legislația aplicabilă în acel moment.
Fără aceste minime elemente de probă, vorbim despre jurnalism de impresie, nu de investigație serioasă.
4. Efectul: demonizarea unor femei, nu informarea publicului
Tonul articolului e tabloid, insinuant și părtinitor. Se vorbește despre „afacerea vieții lor”, despre cum pensionarele „îl îngroapă pe Chirica”, iar salariile și pensiile lor sunt prezentate cu repulsie. Dar nimic nu e pus în context: munca prestată, durata carierei, legalitatea raporturilor de muncă, lipsa vinovăției dovedite.
Această abordare produce efecte toxice: transformă femei de 60+ ani în țapi ispășitori, manipulează publicul cu pseudo-justiție, compromite ideea de presă responsabilă.
Concluzie: Când ignori legea, minți prin omisiune
Un jurnalist cu experiență nu are voie să ignore diferența dintre funcționar public și personal contractual, nici să ocolească legile în vigoare doar pentru a livra o poveste „tare”. Publicul merită adevărul, chiar dacă e tehnic, complex sau nu are mascați și senzaționalism.
A spune că „toate aceste pensionare sunt ilegale” fără să arăți cine, ce statut avea și ce lege era în vigoare este o formă de dezinformare jurnalistică. din articol reiese clar că jurnalistul îl acuză pe Chirica aproape direct, deși fără o exprimare oficială a unei condamnări. Tonul e unul destul de acuzator, iar el spune, pe baza unor surse anonime, că primarul ar fi fost la curent cu aceste ilegalități și chiar ar fi ascuns documente ca să evite repercusiuni.
Jurnalistul se antepronunță, construind o opinie că Mihai Chirica are o responsabilitate majoră în această situație și că, practic, a fost complice la încălcarea legii. Însă asta rămâne o opinie până la finalizarea anchetei și o decizie judecătorească. un jurnalist profesionist trebuie să rămână echidistant și să prezinte faptele, documentele și declarațiile așa cum sunt, fără să tragă concluzii pripite sau să lanseze acuzații implicite înainte de finalizarea anchetei.
Faptul că articolul se bazează pe surse anonime, pe presupuneri și pe interpretări fără o bază legală clară, creează senzația că jurnalistul face judecăți de valoare și aruncă cu pietre, mai degrabă decât să informeze obiectiv.
În plus, așa ceva poate afecta grav imaginea celor implicați și chiar poate fi considerat defăimare dacă acuzațiile nu sunt susținute cu probe concrete. E păcat când o meserie atât de importantă pentru societate ajunge să fie compromisă astfel de excese de subiectivitate și senzaționalism.
🧾 Bibliografie legală minimală:
OUG 34/2023 – privind cumulul pensie-salariu în sistemul public (în vigoare până la 31.12.2025)
OUG 9/2025 – interzice cumulul pentru personal contractual, dar suspendată
OUG 12/2025 – suspendă aplicarea art. 38 alin. (10) din Legea 153/2017
Codul Administrativ (OUG 57/2019) – regimul funcționarilor publici
Codul Muncii – art. 56 și 83, pentru încetarea contractelor și prelungirea după pensionare.
