Într-o regiune în care granițele devin frontiere de interes strategic, iar mobilitatea e cheia dezvoltării economice, Aeroportul Internațional Iași pare să fi rămas prins între hărți și ambiții nerealizate. Deși poziționat la intersecția naturală dintre România și Republica Moldova, cu un potențial imens de a deveni hub-ul estic al țării, aeroportul din capitala Moldovei e eclipsat de evoluția rapidă a vecinilor: Chișinăul își dublează traficul, Clujul își diversifică zborurile, iar Brașovul abia deschis deja atrage rute externe.
Geografia ajută, conducerea încurcă: Aeroportul Iași, o oportunitate strategică irosită. Iașul stă pe pistă, ceilalți decolează
În tot acest timp, Iașul pierde curse, reduce frecvențe și înregistrează scăderi inexplicabile, deși cererea există. Ce lipsește? O viziune coerentă, implicare reală din partea administrației locale și o conducere care să vadă în acest aeroport mai mult decât un obiectiv bifat în campanii electorale.Directorul Romeo Vatra (numit politic) fara a avea competentele necesare pentru a putea performa in acest domeniu, habar nu are de strategii pentru ca Aeroportul International Iasi, sa devina un hub principal in aceasta zona.Se mai umfla in pene cand mai inchiriaza un spatiu sau cand reuseste dupa cativa de ani de la achizitie, sa faca operationale niste airbridge-uri( pe timp de noapte mai mare realizare).
În loc să devină un pod aerian între estul României, diaspora și Europa de Est, Aeroportul Iași rămâne — paradoxal — un terminal al oportunităților ratate, într-un moment în care regiunea avea cel mai mult nevoie de conexiuni, încredere și dezvoltare.
În primele luni ale anului 2025, Aeroportul Iași a înregistrat o medie zilnică de 5.300 de pasageri în luna martie, totalizând 164.145 de călători, în creștere față de aceeași perioadă a anului anterior. Cu toate acestea, în luna ianuarie 2025, s-a observat o scădere de peste 17% a traficului comparativ cu ianuarie 2024, ceea ce indică o volatilitate în evoluția traficului de pasageri.
Trafic în scădere într-un context de creștere națională
La nivel național, anul 2024 a adus un nou record de trafic aerian: peste 26 de milioane de pasageri înregistrați pe aeroporturile din România. Aeroporturi regionale precum Cluj-Napoca, Timișoara și chiar Suceava au raportat creșteri semnificative. În contrast, Aeroportul Iași — deși a depășit din nou pragul de 2 milioane de pasageri — a înregistrat o scădere de 6% față de 2023, într-un climat în care toate celelalte aeroporturi urcau.
A se vedea în documentul de mai jos cum se clasează Iașul în comparație cu alte aeroporturi din țară:
PPT David Ciceo _Adunare Gen. AAR_MAI2025_FINAL
Potrivit datelor analizate, doar în luna ianuarie 2025, traficul la Iași a scăzut cu peste 17% față de aceeași lună a anului anterior. Cauzele sunt multiple, dar se reduc, în esență, la două: lipsa unei strategii de atragere a operatorilor și lipsa unei viziuni pe termen mediu din partea autorităților locale si mai ales a politrucului Romeo Vatra, directorul Aeroportului Iasi.
Chișinăul zboară, Iașul stă pe loc
Comparativ, Aeroportul Internațional Chișinău a raportat un trafic de 4,14 milioane de pasageri în 2024, aproape dublu față de Iași. Și asta în contextul unor ani de criză, instabilitate politică și conflict regional în apropiere.
Cum e posibil ca un aeroport din afara UE, dintr-o țară cu infrastructură fragilă și economie instabilă, să depășească atât de clar aeroportul unui mare oraș universitar, cultural și medical din România? Răspunsul e simplu: Chișinăul a fost condus ca un aeroport regional strategic, în timp ce Iașul a fost tratat ca un obiectiv secundar în lupta pentru voturi și funcții.
Ce se întâmplă în interior? Lipsă de coerență și inovație
Conducerea Aeroportului Iași a fost, în ultimii ani, marcată de instabilitate, blocaje politice și o viziune reactivă, nu strategică. În loc să se axeze pe atragerea de rute noi, dezvoltarea infrastructurii și integrarea în rețele internaționale de transport, energia a fost consumată în conflicte administrative și tergiversări birocratice.
Pe hârtie, proiectele de modernizare există. În realitate, lipsa unui terminal internațional funcțional și congestia din cel existent limitează sever capacitatea aeroportului de a atrage noi operatori.
În anul 2025, principalele destinații de călătorie aeriană din și către România reflectă atât legăturile economice și culturale, cât și preferințele turistice ale călătorilor.
Top destinații internaționale din România (plecări)
Conform datelor actuale, cele mai populare destinații internaționale din România sunt:
-
Londra (Luton)
-
München
-
Milano (Bergamo)
-
Viena
-
Roma (Fiumicino)
Aceste orașe sunt deservite de multiple zboruri directe, reflectând cererea crescută pentru conexiuni atât de afaceri, cât și turistice.
Top destinații interne în România (sosiri)
Pentru călătoriile către România, orașele cu cele mai frecvente zboruri internaționale includ:
-
București
-
Cluj-Napoca
-
Timișoara
-
Iași
-
Sibiu
-
Brașov
-
Constanța
-
Oradea
Aceste orașe sunt principalele puncte de intrare pentru turiști și călători de afaceri, oferind acces facil către diverse regiuni ale țării.
Zboruri pierdute, destinații abandonate
Wizz Air, principalul operator low-cost de la Iași, a mutat o parte semnificativă a rutelor către Chișinău începând cu 2023 și 2024. Destinații precum Londra, Paris, Milano sau Bruxelles au fost reduse sau suspendate, iar frecvența curselor a fost micșorată. Rezultatul? Mai puține opțiuni pentru pasageri, timp mai mare de așteptare și… trafic mai mic.
Aeroportul Iași încă are atuuri importante:
-
Poziție geografică strategică;
-
Potențial turistic și economic;
-
Diaspora mare în vestul Europei;
-
Apropiere de Republica Moldova și Ucraina.
Dar toate acestea trebuie valorificate prin decizii concrete, nu prin lozinci. Este nevoie de:
-
O strategie regională coerentă de dezvoltare a conectivității;
-
Management profesionist, apolitic;
-
Colaborare cu mediul privat și autoritățile centrale;
-
Extinderea infrastructurii de terminal și pistă.
O regiune izolată de propria neputință
Iașul nu suferă din lipsa cererii sau a poziționării. Suferă din lipsă de decizie, coerență și viziune. Într-un moment în care România trebuie să-și afirme influența în Est, să conecteze Republica Moldova și să devină un jucător regional, aeroportul său din nord-est zboară tot mai jos. Iar asta nu e o problemă de geografie, ci de administrare.
