Aşa cum prezintă textul de lege, conform Directivei UE 2011/36/UE, traficul de persoane înseamnă:
“Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.”
Recrutarea constă în racolarea potenţialelor victime prin atragerea acestora de către traficanţi prin diferite procedee.
Cel mai frecvent, victimele sunt atrase prin poveştile de succes ale altor persoane care au plecat în străinătate şi care au revenit cu mari sume de bani după o perioadă relativ scurtă de timp.
Cum se face recrutarea victimelor de către traficanții de persoane?
În vederea recrutării victimelor traficului de persoane, traficanţii se folosesc de mai multe metode.
Una dintre metodele cele mai des întâlnite este metoda „LOVERBOY”.
Recrutorul urmăreşte cucerirea potenţialei victime, dorind să pară un partener, un iubit atractiv.
Aşadar, în locul traficantului dur şi lipsit de scrupule apare tipul „loverboy”, care pozează în protectorul, sprijinul moral şi afectiv de care victima are nevoie, salvatorul acesteia dintr-un prezent incert şi obscur. Întotdeauna el va sări să ajute victima, să o salveze, propunând-i acesteia să plece împreună cu el de acasă, să își construiască un viitor mai bun alături de acesta.
Propunerile venite din partea recrutorilor sunt acceptate de către victime cu mare deschidere deoarece reprezintă (de cele mai multe ori) ieşirea acestora dintr-o viaţă marcată de privaţiuni, abuzuri. Victimele își pun toată speranța de a-și construi o viață nouă în recrutorii lor.
Traficanţii sunt descrişi de către victime ca fiind persoane răbdătoare, dispuse să asculte, care vând iluzii persoanelor altruiste, încrezătoare, cu scopul de a cădea în capcana lor.
O altă metodă foarte folosită este cea prin care victimei i se oferă un loc de muncă bine remunerat în ţară/în străinătate şi care, de regulă, nu necesită calificare/specializare.
Acceptarea acestor oferte este adesea generată de situaţia economică precară a victimelor şi de dorinţa firească a acestora de a-şi asigura în mod facil, lor şi familiei, un trai mai bun.
De cele mai multe ori, victimele îi cunosc pe recrutori, aceştia fac parte din cercul lor de prieteni sau le sunt recomandaţi de o persoană cunoscută, în care au încredere. Adesea, traficanţii cunosc situaţia personală/familială grea a victimei şi îi indică oferta de muncă ca reprezentând ieşirea ideală din impas, răspunsul la problemele financiare cu care se confruntă aceasta.
De exemplu, acesteia i se promite o carieră de model, locuri de muncă în baruri sau cluburi, un post de bonă sau menajeră etc.
O altă metodă folosită este metoda prin intermediul internetului sau prin intermediul telefonului (sub pretextul unui apel la întâmplare).
Răpirea reprezintă o altă metodă a traficanților de fiinţe umane.
În unele cazuri, partenerii de cuplu (soţi/concubini), membrii de familie (părinţi, veri, unchi) sau vecinii sunt cei care intermediază exploatarea victimelor traficului de persoane.
Prin anunţuri la agenţiile matrimoniale.
De asemenea, traficanţii pot face victimei o propunere directă de a lucra în prostituţie.
Odată ce au reuşit să traficheze victima, iată ce metode folosesc traficanţii pentru a menţine victima în situaţia de exploatare:
- Manipularea emoţională, „şantajul afectiv”: victimele ataşate emoţional de recrutor/exploatator ajung să accepte orice solicitări din partea traficantului, inclusiv practicarea prostituţiei.
- Folosirea violenţei fizice/psihice: loviri, ameninţări la adresa ei sau a familiei ei, climat de teroare.
- Confiscarea documentelor de identitate sau de călătorie: mai ales în cazul traficului extern.
- Constrângerea prin datorii/îndatorarea.
- Limitarea libertăţii de mişcare: sunt supravegheate, însoţite tot timpul.
- Captivitate/sechestrare: sunt închise în diverse locaţii, li se confiscă telefoanele mobile şi actele personale.
Iată profilul victimei pe care îl preferă traficanţii de fiinţe umane:
De obicei, victima preferată de traficanţi are o situaţie materială precară, un grad redus de pregătire şcolară şi profesională, nu are un loc de muncă, are atitudine libertină şi superficială faţă de viaţă, este caracterizată printr-o lipsă de încredere în forţele proprii, are un anturaj în aceste zone, are relaţii deficitare cu familia provenind din familii dezorganizate (în care este posibil să se consume alcool şi există violenţă domestică), are incidente traumatizante din copilărie, situaţii de abuzuri fizice/emoţionale.
Ştiaţi că cele mai multe persoane cad victime ale traficanţilor de fiinţe umane pe internet?
De ce este tot mai răspândită metoda recrutării victimelor traficului de persoane prin intermediul internetului?
Pentru că traficanţilor le este mai uşor să utilizeze această metodă, îşi pot şterge urmele foarte simplu iar riscurile de a fi identificaţi sunt mult reduse.
Tocmai de aceea trebuie să acordăm o atenţie specială reţelelor de socializare, conturilor personale, imaginilor și datelor personale pe care le folosim în spațiul public și cu care ne identificăm.
Pentru a nu cădea victime ale traficanţilor, specialiştii în trafic de persoane recomandă tuturor persoanelor crearea unor conturi private, evitarea postărilor de poze provocatoare sau de informaţii confidenţiale, personale.
Acest articol este extras din „Ghid juridic pentru elevi (clasele lX-Xll)”, capitolul „#Ferește-te de traficanți!”, semnat de Vasile DRON, Col. (r.) Coordonator Centrul Regional Iaşi – Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane din M.A.I.
Ghidul juridic pentru elevi se poate găsi/descărca și online (în format pdf), acesta fiind distribuit în format fizic în școlile din țară și în bibliotecile din județul Iași, în cadrul unui program de responsabilizare tineri și adulți (inițiat de Asociația pentru Dialog în Justiție cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași).
Maria Păduraru – Asociația pentru Dialog în Justiție
