Zi de POST NEGRU. NU SE FOLOSEȘTE CUȚITUL! E Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

0
56 views

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august, fiind considerată zi de post. Ni se cere să postim ca să nu ne asemănăm cu Irod, care din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezatorul.
 

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este numită Crucea Mică. În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pan’ la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci.

 

Tradiția spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.

 

Nu se mănâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului.

În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

 

Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează în mod deosebit mâine hramul. Credincioşii au posibilitatea să se închine la părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul aflate la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria din Bucureşti şi la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” – Lipniţa, din judeţul Constanţa, scrie ziarul Lumina.

În fiecare an, în Arhiepiscopia Tomisului, la 29 august, de pomenirea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este o zi de sărbătoare şi de pelerinaj la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” – Lipniţa care adăposteşte o părticică din moaştele Sfântului Prooroc şi Înaintemergător al Domnului.

 

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Cultul său s-a dezvoltat iar Biserica, atât în Răsărit, cât şi în Apus, i-a consacrat câteva sărbători importante: Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Naşterea lui Ioan Botezătorul (24 iunie) şi Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august), potrivit agerpres.ro.

 

În amintirea tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Ortodoxă a rânduit ca ziua de 29 august să fie zi de post aspru.

Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc care se încheie pe data de 31 august, pe 1 septembrie începând un nou an bisericesc.

Potrivit tradiţiei, ziua de 29 august este una de post, în care este bine să nu se mănânce pepeni, pentru că forma lor aminteşte de cea a capului.

 

În satul tradiţional, în această zi nu se foloseşte cuţitul, totul se rupe cu mâna. În popor se vorbeşte şi de un post care ţine „de la cruce până la cruce”, un post de două săptămâni, neconsemnat în calendarul creştin, care avea rolul de a-i curăţi pe cei care au săvârşit omoruri sau alte păcate grave. Postitorii mâncau în această zi numai o turtă de grâu sau de mălai.

 

Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut în mod special pentru sfinţenia vieţii lui, pentru severitatea ascezei şi râvna înflăcărată după dreptate şi după cele cereşti. A fost denumit de imnologii Bisericii ‘înger în trup’ sau ‘înger omenesc’, iar în calendarul ortodox îi sunt închinate nu mai puţin de trei sărbători, fiind cea mai cinstită personalitate a Vechiului Testament. La sfârşitul anului bisericesc, pe 29 august, Biserica Ortodoxă prăznuieşte ‘Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul’, zi de post.

Din paginile Sfintei Scripturi ştim cu toţii că Ioan Botezătorul vieţuia aspru, avea drept îmbrăcăminte o haină din păr de cămilă şi împrejurul mijlocului o cingătoare, iar de hrănit, se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. A fost Înaintemergător al Domnului Iisus Hristos, a vestit taina Dumnezeului-Om şi Împărăţia cerurilor, a mustrat ca nimeni altul păcatul şi fărădelegea. Deşi toate acestea le ştim, Biserica a reţinut şi blândeţea Înaintemergătorului Ioan, adânca lui smerenie şi frumuseţea umană care au înnobilat acest suflet, cercetat de harul lui Dumnezeu încă de la zămislire. Poate de aceea, ‘noul popor’ al lui Dumnezeu l-a pictat cu aripi de înger în nenumărate icoane, pentru că prin aceste calităţi s-a apropiat cel mai mult de Dumnezeu, fiind, după spusele Mântuitorului, cel mai mare om născut din femeie. Părintele Nicolae Steinhardt, monahul de la Rohia, a sintetizat în următoarele cuvinte calităţile excepţionale ale Sfântului Ioan: absoluta smerenie, capacitatea de a iubi pe altul, nu numai ca pe sine, ci mai mult decât pe sine, capacitatea de a recunoaşte superioritatea altuia, capacitatea de a şterge şi anula sinea proprie, înlocuind-o cu a altuia.

 

‘Omul acesta preţuieşte mai mult decât jumătate din regatul meu’

‘Viaţa Sfântului Ioan Botezătorul ne este cunoscută în toată simplitatea şi rigoarea ei. Moartea lui, timpurie, constituie o dovadă a ceea ce istoricilor contemporani şi ilustrului nostru compatriot Mircea Eliade, în special, le place a numi absurditate a istoriei’, sublinia monahul Nicolae Steinhardt. Sfântul Ioan Botezătorul, prin acele vorbe fără ascunziş, a fost un toiag aprig de mustrare pentru nefericitul rege Irod Agripa, care îşi luase ca femeie pe soţia fratelui său, căsătorie care era de fapt un osândit concubinaj. Închis de Irod în beciurile palatului, Ioan a căzut victimă a urzelilor forţelor întunericului şi ale păcatului. În schimbul unui dans amăgitor, Salomeea cere capul Botezătorului pe tipsie. Irod nu era dispus să-l omoare, remarca părintele Nicolae Steinhardt, pentru că poporul îl socotea prooroc şi drept pe Ioan, nu era dispus să-l omoare şi fiindcă nici chiar lui Ioan nu-i era antipatic, ci îl respecta şi îl preţuia. În felul acesta, Irod consimţea că ceea ce făcuse era un un act osândit, dar legăturile păcatului erau atât de mari în sufletul său, că nu s-a putut descotorosi de el. Îl arestase pe Ioan ca să scape de gura femeii. ‘Nerodului, ameţit cum era, i-a fost însă ruşine să-şi calce nesăbuitul jurământ. Ar fi putut prea bine să-i explice fetei: ţi-am făgăduit până la jumătatea regatului meu, dar omul acesta preţuieşte mai mult decât jumătate din împărăţia mea, astfel încât nu ţi-l pot da; cere-mi altceva. Dar nu l-a dus mintea către acest răspuns drept, ci ca netotul a împlinit sălbatica sfruntată cerere: lui Ioan i s-a tăiat capul în chiar beciurile palatului şi cinstitul cap i-a fost adus Salomeii pe tipsie, precum dorise ticăloasa de Irodiada’.

 

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul: Logica smereniei

Tot părintele Nicolae Steinhardt arată că smerenia lui Ioan reiese cu prisosinţă din textul celor patru Evanghelii, care folosesc aproape aceleaşi cuvinte centrate în jurul a cinci idei: Iisus Hristos este mai puternic decât Ioan, Ioan nu este vrednic să-I dezlege cureaua încălţămintei, Ioan nu poate boteza decât cu apă, pe când Iisus va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc, Iisus este mai înainte de a fi Ioan, Iisus este Cel ce va să vină.

Referatul Evangheliei după Matei
relatează: ‘Cel Care vine după mine este mai puternic decât mine. Nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. Eu vă botez cu apă spre pocăinţă. El vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc.’ Iar când Iisus vine la repejunile Iordanului spre a primi botezul, Ioan exclamă uimit şi copleşit: ‘Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?’ Părintele Nicolae spune că la Ioan 3, 20 se regăseşte una din cele mai emoţionante, mai neaşteptate, mai răscolitoare şi mai ieşite din comun fraze din câte se află în Sfânta Scriptură; este declaraţia-mărturisire a nobilului Ioan Botezătorul: ‘Eu trebuie să mă micşorez, iar El trebuie să crească’. ‘Firesc îi era omului raţionamentul cu totul invers: să voiască a creşte şi a propăşi el pe seama şi în dauna celorlalţi. Ceilalţi? Să-l admire, să-l slujească. Să-l răsfeţe, să-l ridice în slăvi! Oricât de mult, de fără întrerupere, de nereticent. Sătul de laude, de complimente, slujiri şi plecăciuni nu se va declara niciodată. Convins de perfecta superioritate nu va înceta în veac a fi.’ Egocentrismul şi idolatrizarea sinelui sunt cererile şi dorinţele sufletului omenesc obişnuit câtuşi de puţin cu ştergerea şi înfrânarea sinelui. Ioan s-a înfrânat şi s-a smerit până la capăt, arătând că a fost Înaintemergător al Domnului tocmai prin această calitate. Sfântul Ioan Botezătorul a fost un smerit mergător-înainte al Celui care spunea că este ‘blând şi smerit cu inima’. ‘Şi totuşi Ioan Botezătorul aceasta chiar face, lucrul acesta de necrezut, de potrivnic firii, de scandalos pentru orice psihie normală: pe sine se vrea micşorându-se, pe celălalt crescând, biruind, afirmându-se, împlinindu-se! De aceea şi este fraza de la Ioan 3, 30 atât de nepământească, de fără de pereche, de anevoie asimilabilă minţilor noastre.

 

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul: Model de slujire a lui Iisus Hristos

În cuprinsul Scripturii, zicerea Botezătorului străluceşte totuşi ca o lumină nespusă şi ni se înfăţişează ca un giuvaer; ea contrazice atât de făţiş tendinţa oricărei individualităţi de a se socoti centrul cercului şi de a considera ca legitim să-şi acorde numai drepturi şi monopolul dreptăţii, încât nu poate să nu ne uimească aşa cum ar face mărul care, sfidând legea universală a gravitaţiei, în loc să cadă la pământ, când se desprinde din pom, s-ar înălţa la cer.’ Ioan Botezătorul este pentru noi toţi model de iubire şi de smerenie. ‘Ioan ne poate fi îndreptar pe calea strâmtă a înfrângerii trufiei, a neroadei trufii, a egoismului şi egocentrismului nostru ridicol care-şi face râs de noi îndemnându-ne a crede că suntem fiecare punctul geometric din chiar centrul lumii şi ne dă ghes a ne încrede în noi înşine, a ne închide şi încuia în carapacea sinei noastre imperialiste. Ioan ne poate fi pildă sigură de dragoste pentru Mire, adică pentru Hristos şi de slujire neprecupeţită a Sa.’ (Articol publicat în ziarul „Lumina de Duminică” din data de 28 august 2011)

 

La Sărbătoarea Tăierea cinstitului cap al Sf. Ioan Botezătorul membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio TRINITAS:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române va participa la Sfânta Liturghie în biserica Parohiei “Sf. Ioan Botezătorul”, Protopopiatul III Capitală.

Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei va sluji la Mănăstirea Secu din jud. Neamț.

Înaltpreasfințitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului va sluji la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus din jud. Brașov.

Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului va sluji la Mănăstirea Bic din județul Sălaj, Împreună cu Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului.

Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei va sluji la Mănăstirea Cămărăşeasca din județul Gorj.

Înaltpreasfințitul Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord va sluji la Catedrala Mitropolitana din Nurenberg, Germania.

Înaltpreasfințitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.

Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va sluji la Mănăstirea Lipniţa din jud.Constanța.

Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor va sluji la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava.

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei va sluji la Mănăstirea Strungari din jud. Alba .

Înaltpreasfințitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului va participa la Sfânta Liturghie la Schitul Troianu din Râmnicu Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului va sluji la Mănăstirea Cotmeana din jud. Argeș.

Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galați.

Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului va sluji la Mănăstirea Gai din jud. Arad.

Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei va sluji la Mănăstirea Făgețel din jud.Harghita, împreună cu Preasfințitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

Preasfințitul Corneliu, Episcopul Huşilor va sluji la Catedrala Episcopala din Huși.

Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului va sluji în parohia Ilova, Protopopiatul Caransebeș.

Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei va sluji la Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul” din Oradea.

Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei va sluji la Mănăstirea Topolnița din jud. Mehedinți.

Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Clrașilor va sluji la Mănăstirea Radu Negru din jud. Călărași.

Preasfințitul Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului va sluji în parohia „Sfântul Filip”  din Zimnicea.

Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii va sluji la Mănăstirea Măcin, jud. Tulcea.

Preasfințitul Siluan, Episcopul romănilor ortodocși din Ungaria va sluji la Mănăstirea Socolu de Câmpie din jud. Mureș.

Preasfințitul Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei va sluji la paraclisul  „Schimbarea la Fața” din oraşul italian Carsoli.

Preasfințitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord va sluji la Mănăstirea Cristiana din București.

Preasfințitul Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande la Manastirea Izvorul Tămăduirii din Melton-Melbourne, Australia.

Preasfințitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal va sluji la Catedrala Patriarhală din București.

Preasfințitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului va sluji la Mănăstirea Cormaia din județul Bistrița-Năsăud.

Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacului va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Roman.

Preasfințitul Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române  a Germaniei, Austriei și Luxemburgului va sluji la Capela „Sf. Siluan” din München.

Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului va sluji la schitul Borsa-Pietroasa din jud. Maramureș.

Preasfințitul Ignatie Mureșanul arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei va sluji la Centrul misionar „Sf. Ioan Botezatorul” din Dublin, Irlanda.

 

(Sursa: realitatea.net)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here