21741487_1481144108631010_1133875753_n

Florin Cîntic, tupeul dihorului moralist şi găinile plătitoare

– despre un pîntec cultural vorbitor şi digerător –

Pentru cititorii care au fost ocupaţi cu treburi mai importante decît recensămîntul leorbăitorilor bahluvieni & entelectuali, detaliez : Florin Cîntic este un unul dintre juvaierurile culturale eminente ce împodobesc minunata noastră urbe. Un neo-renascentist de calibru greu ( peste 100 kg ). Un adevărat mega-Pitico della Mirandola ( sau Mandolina ), care poate vorbi ore în şir despre istorie, filozofie, literatură, broderie, carmangerie, frizerie, pelicanofilie ş.a.m.d. Plus mirobolante expozeuri pe tema marmotelor elveţiene, singurele păzitoare ale secretului ciocolatei cu ambalaj de staniol & veltanşauung bio, de casă.

De-a lungul prodigioasei sale cariere publice, acest Paganini / Papagalini al vorbelor culturalnice a scherzzăit / scîrţîit  mai cu seamă din fotolii plătite cu bani publici, cum îi şade bine vocii patriotului naţionale : ba şef pe la direcţiunea culturală a giudeţului, ba nembru în felurite comitete şi comiţii, ba şef ( cum altfel  … ? ) la filiala ieşeană a Arhivelor Naţionale, poziţiune ce cu aplomb deţine în ultimii ani, indiferent de schimbările culorii politice de la putere.

Apropo de politică : o vreme, ‘mnealui, domnu’ renascentist, a lustruit clanţele de la partidul lui Băsescu, dar a înţeles că gheşeftul cel mai sigur e să fie, ca tot rrromînul, imparţial. Adicăte tehnocrat, cum ar veni. Sau, ca să cităm din auto-prezentarea lui musiu Şanson : ” Senior Researcher, Archivist, Cultural Manager, Policy Maker, Columnist & Single Malt Afficionado „. Clar, dujmanii mor di ciudă cî n-au valuarea lui …

Dar astea sînt cestii vechi. Ce vitejie proaspătă a făcut dl giuvaier, de-l bag în seamă ? Nici una ( iar dinspre partea  introducerii, ar merita direcţionat în alte zone decît seama ). Doar că nea Florentino Mirandolescu tocmai a publicat, în paginile ” liderului presei ieşene „, o magistrală analiză a cauzelor creşterii & descreşterii fotbalului romînez, cu aplicaţiune asupra eşecului ruşinos al ultimei ” campanii ” de calificare a echipei naţionale. Doar v-am zis, dom’ Fleurică e multilateral dezvoltat, deci nu putea pentru ca să rămîie în urma celor care, conform bancului cunoscut, se pricep la politică, fotbal şi măsline de capră.

Teribel combate ‘mnealui, dom’ Cato Fotbalicus … Nu-i că-i frizer, da-i gonflant ! Cu un aseminea analist necruţător şi dur-duliu al Cartaginei fotbalistice, venitorele echipei naţionale, al primei ligi şi al întregii răsuflări socceristice se anunţă, pot pentru ca să zic, luminos. Cîtă pricepere ! Cîtă rigoare ! Cît simţ de răspundere ! Cîtă precizie analitică & stilistică … : ” un conclav de mari specialişti atoateştiutori ce emit cu un tupeu amuţitor cele mai neaşteptate prostii şi elucubraţii amatoristice, pozând în comentatori-experţi ” ; ” ascultând stupefiat enormităţile gongorice şi manipulările neruşinate ale unora dintre « geniile » aşa-zisei generaţii de aur „; ” toate aceste eşecuri în serie în urma cărora am ajuns să fim umiliţi pe teren de ultimii « desculţi »  ai Europei ar trebui să dea de gândit în primul rând celor care fac o strategie pe termen lung ” ; „autorităţile locale ar trebui bătute la tălpi zile în şir ” etţetera. Plus alte vorbe tăioase despre milioane furate, puşcărie meritată ş.a.m.d. Cum le zice ‘mnealui, dom’ Ventrilache, mai rar …

Doar că, cetind vorbele citate anterior, un ieşean care nu gîndeşte cu mintea altora şi-ar putea aminti de o mega-ruşinoasă turtucaie culturală,  întîmplată nu chiar demult în urbea noastră : ratarea intrării Iaşului în ” semifinala ” romînească pentru titlul de ” Capitală a culturii europene „. Mega-ruşinoasă, fiindcă printre cele patru oraşe care au trecut înaintea ” capitalei culturale a Romîniei ” a fost şi ultra-culturalul oraş Baia Mare. Iar şeful tehnocrat al fundaţiei care a halit mulţi bani publici şi a produs doar deconturi, ţîfnă, pagube şi marea flatulenţă finală a fost dl Nae Caţ … pardon, dl Floooriiin Cîîîntec. Aplauze ! Iată ce scria, după explozia fîsului cîntecesc, chiar gazeta unde ‘mnealui are rubrică permanent-ondulatorie : ” Eșec răsunător și rușinos ” , ” Incompetenți să plece ! „. Iar expertul nostru tehnocratic schelălăia, cu coada între picioare : ” Îmi asum acest eșec „. Pauză de aerisire.

Că caţavencul cultural bahluiez n-are obraz şi dă lecţii altora, cînd el a rămasără repetent şi anu’ ăsta, nu-i de mirare. Dar poate că ar fi timpul să aflăm, în ceasul al şaptesprezecelea, pe ce s-au dus banii, mulţi, cheltuiţi pentru acea paranghelie de omizi culturale, terminată în şanţ. Și cine a fost sancționat pentru cheltuirea incorectă, aiurea & jenantă a banilor publici .

Nu, n-am zis nimic de puşcărie. Musiu Cîntic e cel care scria despre furturi şi închisoare.  Poate c-ar fi timpul să scrie mai detaliat. Şi nu doar despre fotbal.

Lucian Postu

Comentarii

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *