Marian Serbescu: „Nu doar Spitalul Regional de Urgentă, orice proiect al Iasului, al iesenilor trebuie tratat cu maximă seriozitate de absolut toate autoritătile”

0
3,661 views

Marian Serbescu se numără printre putinii prefecti din istoria de după ’90 a institutiei care a reusit să se tină departe de disputele politice. După cum chiar el mărturiseste, aspiratiile sale nu sunt legate de politică, ci de administratia publică. La Interviurile 7Est, prefectul Marian Serbescu a vorbit atat despre cele mai vizibile probleme cu care se confruntă administratia locală precum Spitalul Regional de Urgentă sau criza din Consiliul Local provocată de incetarea mandatului viceprimarului Gabriel Harabagiu, dar si despre momentul in care mediul rural va iesi din sărăcie sau despre ce poate să facă Guvernul in această privintă.

  1. Care sunt cele mai importante investitii guvernamentale derulate in prezent si in ce stadiu se află?

Marian Serbescu: Judetul Iasi se află printre primele judete din tară in ceea ce priveste alocările prin Programul National de Dezvoltare Locală (PNDL). Si cu această ocazie vreau să multumesc tuturor primarilor din judet, dar si presedintelui Consiliului Judetean că au realizat proiecte bune pentru care au obtinut finantare. Prin PNDL au fost alocate Iasului peste 1,45 miliarde de lei, in jur de 320 milioane de euro. Aceste proiecte sunt in diferite stadii de implementare si toate vizează investitii in zona de infrastructură. Se modernizează drumuri, poduri si podete, scoli, grădinite, se extind retele de apă si canalizare, dispensare medicale. Astfel, prin ”PNDL I – 2015 – 2019” s-au alocat 647,8 milioane de lei, in jur de 140 milioane euro, pentru 249 proiecte, iar prin ”PNDL II – 2017 – 2020” s-au alocat 827 milioane lei – in jur de 180 milioane euro, pentru 228 proiecte, toate aprobate la finantare.

Totodată, prin Hotărarea de Guvern nr. 356/2017 s-a aprobat Programul de actiuni pe anul 2017 privind proiectarea si executia lucrărilor de interventie pentru reducerea riscului seismic la constructiile cu destinatia de locuintă multietajate, incadrate prin raport de expertiză tehnică in clasa I de risc seismic si care prezintă pericol public. Avem incluse 6 blocuri din municipiul Iasi.

As aminti aici si eforturile depuse de autoritătile locale, in special de către Consiliul Judetean, pentru atragerea de fonduri europene, proiecte finantate partial si cu fonduri guvernamentale. S-a semnat deja contractul de finantare pentru drumul judetean Iasi – Suceava, in valoare de 73 milioane de euro, care presupune lucrări de modernizare a drumului judetean 282 pe raza a 11 comune, Rediu, Movileni, Gropnita, Coarnele Caprei, Cotnari, Focuri, Belcesti, Ceplenita, Scobinti, Lespezi, Siretel. Un alt proiect important pentru judet este cel al Spitalului pentru Copii ”Sfanta Maria”. Si in acest caz, Consiliul Judetean a semnat deja contractul de finantare care presupune investitii de aproximativ 26,4 milioane de euro.

Totodată, Consiliul Judetean a semnat contractele de finantare pentru restaurarea Muzeelor ”Vasile Pogor” si ”Sfantul Ierarh Dosoftei Mitropolitul”, in valoare totală de aproximativ 10 milioane de lei, fonduri europene nerambursabile.

  1. Spitalul Regional de Urgentă este unul dintre cele mai importante si de actualitate proiecte ce vizează direct Iasul, iar beneficiile sunt evidente. Cu toate acestea, proiectul a devenit subiect de dispută intre Primăria Iasi si Consiliul Judetean. Cum puteti media acest conflict si cat de mult vă puteti implica in rezolvarea acestuia?

Marian Serbescu: Din punctul meu de vedere, nu doar Spitalul Regional de Urgentă, orice proiect al Iasului, al iesenilor trebuie tratat cu maximă seriozitate de absolut toate autoritătile. De cele mai multe ori este nevoie de un astfel de consens pentru ca proiectele să fie implementate cu succes si intr-o perioadă de timp rezonabilă. Nu vreau să ofer exemple de cooperare de la nivelul altor comunităti locale, dar fiecare dintre noi cred că, la un moment dat, observă cum se lucrează in alte zone. Nu este loc de dispute cand discutăm de proiectele iesenilor. In ceea ce priveste Spitalul Regional de Urgentă, pot să vă asigur că există o cooperare constantă intre Institutia Prefectului, Consiliul Judetean si Primăria municipiului. De cateva luni, in fiecare săptămană este organizată cel putin o intalnire in care se analizează stadiul proiectului. La aceste intalniri particip eu, presedintele Consiliului Judetean, reprezentanti ai Primăriei, sefi de institutii deconcentrate si reprezentanti ai furnizorilor de utilităti. Suntem la faza la care monitorizăm exact fiecare aviz care trebuie obtinut pentru documentatie, astfel incat să nu existe niciun fel de intarziere. Vă pot comunica faptul că astăzi mai sunt de obtinut doar trei avize pentru Planul Urbanistic Zonal, după care urmează eliberarea avizului unic de către Consiliul Judetean si, urgent, aprobarea documentatiei de către Consiliul Local. Vrem să fim primii, inaintea celor de la Cluj si de la Craiova, care să finalizăm documentatia necesară pentru a se putea depune cererea de finantare la Comisia Europeană. Eu spun că la acest moment au fost depăsite orice dispute, dacă ele au fost, si se lucrează in echipă pentru ca iesenii, dar si locuitorii judetelor Moldovei să poată beneficia de acest spital regional.

  1. Ati intervenit personal in problema cozilor de la Postă, Permise sau Finante. Cu toate acestea, problema cozilor este una actuală la mai toate institutiile publice sau alte companii de stat. Cum putem scăpa odată pentru totdeauna de această “boală”?

Marian Serbescu: Activitatea de relatii cu publicul este una dintre prioritătile mandatului meu de prefect. Asa cum am mai spus si cu alte ocazii, cu totii suntem subordonati cetătenilor. Am verificat personal dacă această activitate se desfăsoară civilizat la o serie de institutii deconcentrate, dar si la nivelul serviciilor publice comunitare aflate in coordonarea Institutiei Prefectului. Eu sper ca intr-un viitor cat mai apropiat să putem scăpa de această ”boală”, cum o numiti. Am discutat cu toti directorii de institutii deconcentrate si le-am cerut să găsească solutii, mai ales că, in cele mai multe cazuri, perioadele foarte aglomerate se repetă in anumite zile din lună. Implementarea unui sistem de eliberare electronică a unor bonuri de ordine, suplimentarea personalului care lucrează cu publicul pentru perioade scurte de timp, in anumite zile, pot fi solutii la indemana lor.

Pot să vă mai spun si că in ceea ce priveste Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple nu mai există cozi, iar activitatea se desfăsoară absolut civilizat. Avem deschise trei ghisee pentru cei care fac programare online si două ghisee pentru cei cu bonuri de ordine. Pe de altă parte, avem incă probleme la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Acest lucru este cauzat de lipsa acută de personal, care nu ne permite să preluăm un număr mai mare de dosare. Se lucrează la capacitate maximă. In urma numeroaselor demersuri făcute la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, s-a aprobat suplimentarea personalului de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Chiar in această perioadă sunt organizate concursuri, urmand să fie angajate in total sapte persoane. In momentul in care vor veni si acesti angajati, vom deschide mai multe ghisee si sper ca lucrurile să intre in normalitate.

  1. Judetul, si in general mediul rural, suferă la capitolul infrastructură (retele de drumuri, apă, canal). Cu totii am remarcat că Iasul, alături de celelalte judete ale Moldovei, este inapoiat din acest punct de vedere fată de celelalte zone ale tării. Putem recupera acest handicap? Cum?

Marian Serbescu: Asa cum am mentionat deja, principalul instrument de lucru pentru imbunătătirea situatiei privind infrastructura din mediul rural este, in acest an, PNDL. Cred că semnificativă in contextul discutiei despre handicapul fată de alte regiuni este o defalcare a sumelor ce au fost obtinute de autoritătile publice din judet in cadrul acestui program. Cei mai multi bani sunt destinati proiectelor vizand alimentarea cu apă si infiintarea retelelor de canalizare. Pentru iesenii din mediul rural nu mai este suficientă apa din fantană, fosa septică din fundul curtii si ceva piatră spartă pe drum. Reteaua de apă-canal a intrat in orizontul imediat de asteptare pentru tot mai multi săteni. Aici as mentiona si investitiile de peste 232 milioane de euro pregătite de ApaVital in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare. Contractul de finantare pe fonduri europene nerambursabile urmează să fie semnat in perioada imediat următoare.

Demn de mentionat este si faptul că numerosi primari au solicitat fonduri pentru retele de apă-canal destinate obtinerii avizelor de sănătate publică de către unitătile de invătămant din comunele pe care le conduc. Este un inceput frumos de rezolvare a eternei noastre probleme legate de lipsa autorizatiilor sanitare de functionare la scolile si grădinitele din mediul rural. Sume importante vor fi utilizate pentru drumuri, poduri si străzi. Fireste, mai sunt multe de făcut si in acest domeniu, dar faptul că ne aflăm pe drumul cel bun este evident. Că tot am pomenit de invătămant, există foarte multe proiecte de modernizare, extindere sau chiar de construire din temelii a unor unităti de invătămant, pană la nivel liceal. Imbucurător in acest context imi pare faptul că numeroase proiecte sunt destinate construirii de crese si grădinite. Satul iesean are viitor. Dispensarele si spitalele inseamnă alte cateva zeci de proiecte. Este vorba tot de o dotare care tine de setul celor 10 servicii publice inscrise in programul de guvernare. Nu sunt multi ani de cand, trecand chiar prin comune mari si situate la zeci de kilometri de oras, vedeai ferestrele vechilor dispensare bătute in scanduri. Acum, există printre altele si un proiect care vizează construirea unei locuinte de serviciu bransată la toate utilitătile, tocmai pentru a asigura conditii optime medicului de familie local. Judetul nostru recuperează decalajul fată de alte regiuni si recuperează bine.

  1. Subiectul momentului, respectiv excluderea tripletei Chirica-Harabagiu-Iacoban din PSD, a ajuns pe masa dumneavoastră. Care sunt procedurile legale si măsurile pe care trebuie să le luati pentru incetarea mandatului de consilier local a viceprimarului Gabriel Vasile Harabagiu?

Marian Serbescu: Din punctul de vedere al prefectului, situatia nu este una complicată. Prefectul trebuie să respecte legea, iar procedurile legale sunt clare. Prefectul doar constată incetarea mandatului de consilier local, pe baza documentelor prezentate de conducerea partidului si nu analizează diferitele proceduri interne ale unui partid.

Aplicat la speta mentionată de dumneavoastră, primul pas este primirea de către Institutia Prefectului a unei sesizări din partea PSD, semnată de conducerea judeteană a partidului, prin care să fie solicitată constatarea incetării de drept a mandatului. Solicitarea va fi analizată conform procedurii interne oficiale, iar dacă dosarul este complet, se intocmeste si se emite ordinul prefectului prin care se constată incetarea de drept a mandatului, care se comunică părtilor si Consiliului Local. Conform legii, prefectul are un termen de 30 de zile pentru emiterea ordinului de incetare a mandatului, de la depunerea cererii de către partid.

  1. Cum vedeti următoarea etapă a carierei? Administratie publică sau politică?

Marian Serbescu: Sunt un om simplu si intentionez să imi continui cariera in administratia publică. Lucrez in acest domeniu incă din 1998, imediat după ce am obtinut licenta. Pană in anul 2012, timp de peste 14 ani, am lucrat in cadrul Directiei Generale de Asistentă Socială si Protectia Copilului Iasi, unde am urmat pasii firesti ai unei cariere: inspector debutant, sef de birou, sef de serviciu, director general adjunct. Din 2012 si pană in 2017 am lucrat tot in administratie, in cadrul Cancelariei Prefectului, iar experienta acumulată inclusiv ca director de Cancelarie, mi-a fost extrem de utilă in momentul in care am preluat mandatul de prefect. In concluzie, mă văd in continuare in administratia publică si permanent in slujba cetătenilor.

  1. Despre dumneavoastră se stie că sunteti o sursă inepuizabilă de bancuri, dar si un dinamovist infocat. Care este cel mai bun banc despre dinamovisti? Dar despre stelisti?

Marian Serbescu: Da, mă consider a fi o persoană cu simtul umorului. Din păcate pentru dinamovisti, performantele sportive ale echipei din ultimii ani au condus la aparitia multor bancuri. Asa că, in ultima perioadă am auzit multe glume la adresa dinamovistilor si as aminti cateva: ”Toti copiii din tară tin cu Dinamo, pentru că ei nu bat pe nimeni”, ”Fotbalistii de la Sepsi se bucură că vor avea in play-out o echipă de calibru: FC Botosani”, ”Fotbalistii de la Dinamo sunt cei mai patrioti. Joacă doar in tară” sau ”Un bărbat ajunge acasă foarte supărat. Sotia il intreabă ce a pătit, iar bărbatul se plange că a fost oprit de politie. Si, intreabă sotia, ce s-a intamplat? Păi, răspunde bărbatul, politistul s-a uitat pe permisul meu si mi-a spus că am mai multe puncte pe permis decat are Dinamo”. Ii las pe stelistii cu simtul umorului să povestească bancuri despre echipa lor favorită.

 

 

 

 

Rares Neamtu

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here