Specialiștii în drept constituțional consultați de „Adevărul” avertizează că noile modificări propuse de Guvern pentru reforma pensiilor speciale ale magistraților – plafonarea la 70% din venitul net și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de 15 ani – au șanse reduse să treacă testul Curții Constituționale.Coaliția a stabilit ca pensia de serviciu a magistraților să rămână 70% din ultimul salariu net, iar creșterea vârstei de pensionare să se facă treptat, în 15 ani, față de cei 10 ani prevăzuți în legea declarată neconstituțională.
Tudorel Toader: Constituția prevalează. „Rămâne la aprecierea CCR dacă va păstra decizia pe fond”
Fostul ministru al Justiției,
Tudorel Toader, subliniază că obligațiile asumate prin PNRR nu pot trece peste litera Constituției.
„Obligațiile pe care și le-a asumat România în fața UE și le-a stabilit prin PNRR nu sunt de natură să treacă peste valoarea juridică a Constituției, iar bugetul nu se redresează prin reforma pensiilor magistraților, care au fost stabilite la nivelul actual tocmai pentru a compensa restricțiile impuse breslei. Rămâne de văzut dacă CCR va considera constituționale prevederile potrivit cărora magistrații vor avea pensii la nivelul a 70% din salariul net, iar creșterea vârstei de pensionare se va face etapizat pe o perioadă de 15 ani. Rămâne la aprecierea CCR, dacă va păstra decizia pe care a luat-o pe fond”, a declarat Toader pentru „Adevărul”.
Zegrean: „Nu e nimic rezonabil. Nu cred că se rezolvă nici de data aceasta”
Fostul președinte al Curții Constituționale,
Augustin Zegrean, este și mai tranșant. El susține că actuala formulă nu respectă exigențele CCR și că proiectul va cădea din nou.
„Nu e nimic rezonabil. Își asumă obligații pentru alții prin PNRR. Nu cred că se rezolvă nici de data aceasta. Cu siguranță va fi sesizată din nou CCR, care va respinge din nou propunerea. Și vă explic de ce. Pentru că CCR s-a pronunțat deja pe fond. Prima soluție a fost declarată neconstituțională. Așa că nu mai poate fi adusă în discuție prin alt act normativ. Personal, cred că nu vor să rezolve problema pensiilor magistraților. Soluția este ca Parlamentul să facă legile, dar cu bună credință, și n-ar mai fi atacate la CCR. Legile sunt scrise de oameni și pot fi abrogate. Ori noi prorogăm aplicarea legilor”, a declarat Zegrean pentru „Adevărul”.Bolojan: „O singură modificare substanțială” – și un risc de 231 milioane de euro
Premierul Ilie Bolojan a spus într-un interviu pentru ȘtirileProTV că față de proiectul respins de CCR există doar o modificare majoră: tranziția către pensionarea la 65 de ani va dura 15 ani, nu 10. Plafonarea la 70% din ultimul salariu net rămâne neschimbată.
„Această solicitare a fost făcută de către magistrați (…). Am considerat că este una care ar putea fi acceptată, prin urmare este cuprinsă în acel proiect. (…) Aceasta este principala modificare. Mai sunt două-trei aspecte tehnice, dar care nu afectează fondul problemei”, a explicat Bolojan.
Premierul avertizează însă că blocarea reformei ar putea costa România peste 231 de milioane de euro din PNRR.
„Există un risc destul de mare să pierdem această sumă de bani din jalon”, a spus Bolojan.
CSM: „Vi se pare o chestie serioasă?” – acuzații de presiuni politice
Consiliul Superior al Magistraturii respinge categoric presiunea Executivului pentru emiterea unui aviz accelerat. Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a criticat, la Digi24, graba Guvernului.
„Guvernul trimite joi, pe 20, un proiect și are pretenția să-l avizăm de urgență, iar pe 28 să fie și asumarea în Parlament. Vi se pare o chestie serioasă din partea unui Guvern?”, a spus Sandu.
Acesta afirmă că magistrații nu sunt de acord cu forma actuală a reformei și că nivelul pensiei ar trebui să fie 65% din brut, nu 70% din net.
„Noi am spus 65%, la fel ca toate celelalte categorii de funcționari care au pensii de serviciu. Din brut. Se învârte undeva în jur de 85% după impozitare. A fost o discuție, dar nu am căzut de acord asupra niciunei etapizări”, a explicat Sandu.
Vicepreședintele CSM subliniază că nu poate emite un aviz în nume propriu: „Noi suntem un organ ales de judecători și procurori. Este corect să-i consultăm înainte să dăm un aviz. Nu suntem aici pe capul nostru. Adunările generale trebuie să se pronunțe. Câteva zile, două-trei, sunt necesare”.
