Romania a inregistrat progrese semnificative in privinta recomandarilor Comisiei de la Venetia privind legile justitiei, dar nu a luat masuri pentru a consolida guvernanta independenta si independenta editoriala a mass-media publice, iar presiunea politica asupra independentei editoriale afecteaza munca jurnalistilor, se arata in raportul Comisiei Europene cu privire la situatia statului de drept in Romania, facut public marti.
Imprevizibilitatea legislativa, utilizarea frecventa a ordonantelor de urgenta guvernamentale, problemele legate de calitatea legislatiei si povara reglementarii raman preocupari principale pentru intreprinderi si organizatiile societatii civile, se subliniaza totodata in raport.
Comisia recomanda, intre altele, Romaniei sa ia masuri pentru a asigura independenta procurorilor de rang inalt si urmarirea penala eficienta a infractiunilor in sistemul judiciar, inclusiv in ceea ce priveste infractiunile de coruptie, precum si sa introduca reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului si sa asigure eficacitatea sistemului de declarare a averilor.
Conform documentului, punerea in aplicare a strategiei anticoruptie 2021-2025 se mentine in parametri si este in curs de pregatire o noua strategie, bazata pe evaluarea ex post a strategiei actuale.
„Autoritatile inregistreaza in continuare rezultate pozitive in ceea ce priveste combaterea coruptiei, inclusiv in cazurile de coruptie la nivel inalt. Cu toate acestea, in urma hotararilor privind termenele de prescriptie, instantele nationale au inchis numeroase cazuri de coruptie si au anulat condamnari. S-au luat masuri suplimentare in ceea ce priveste sistemul de investigare si urmarire penala a infractiunilor din sistemul judiciar. Este in discutie actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind in curs de elaborare un proiect de lege menit sa abordeze practica «usilor turnante»”, mai scrie in raport.
„In pofida istoricului in general pozitiv, o serie de cauze penale sunt in curs de clasare ca urmare a hotararii Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), publicata la 25 iunie 2018, care a constatat ca intreruperea termenului de prescriptie in temeiul articolului 155 alineatul (1) din Codul penal este neconstitutionala, vidul legislativ fiind umplut abia prin adoptarea unei ordonante de urgenta a Guvernului la 30 mai 2022.
Pe de alta parte, in iunie 2024 Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a statuat ca aplicarea retroactiva a principiului lex mitior impiedica intreruperea termenelor de prescriptie inclusiv prin actele de procedura intervenite inainte de constatarea nelegalitatii de catre CCR in decizia sa publicata in iunie 2018. In plus, in Decizia nr. 16/2024 din 16 septembrie 2024, ICCJ a extins interpretarea principiului lex mitior la infractiunile comise anterior datei de 30 mai 2022, statuand ca acesta previne si intreruperea termenelor de prescriptie prin acte de procedura intervenite ulterior datei de 30 mai 2022.
Aceasta jurisprudenta a ICCJ a fost urmata in mare de instantele romane, care au extins neutralizarea efectului intreruptiv al actelor de procedura dincolo de intervalul 2018-2022, exacerband astfel riscul sistemic ca un numar considerabil de cauze penale sa nu intre sub incidenta niciunei sanctiuni penale. Efectele combinate ale acestei jurisprudente fac dificila pronuntarea unei hotarari definitive in numeroase cauze de coruptie anterioare datei de 30 mai 202250 si pot ridica anumite semne de intrebare din perspectiva dreptului UE.
In cursul anului 2024, instantele au intrerupt procedurile penale impotriva a 307 inculpati pe motiv de expirare a termenului de prescriptie (fata de 364 in 2023). Prin comparatie, in 2022, inainte de adoptarea deciziilor ICCJ, in astfel de cauze s-a incetat urmarirea penala in cazul a 129 de inculpati”, se mai arata in raport.
Recomandari pentru Romania:
• Sa ia masuri legislative pentru a consolida garantiile de asigurare a independentei procurorilor de rang inalt si organizarea si functionarea politiei judiciare.
• Sa ia masuri pentru a asigura investigarea si urmarirea penala a infractiunilor in sistemul judiciar, inclusiv in ceea ce priveste infractiunile de coruptie.
• Sa introduca norme privind activitatile de lobby pentru deputatii in Parlament si sa asigure eficacitatea sistemului declaratiilor de avere.
• Sa isi intensifice eforturile de consolidare a normelor si a mecanismelor de imbunatatire a guvernantei independente si a independentei editoriale a serviciilor publice de mass-media, in functie de standardele europene privind serviciile publice de mass-media.
• Sa isi intensifice eforturile de abordare a utilizarii frecvente a ordonantelor de urgenta ale guvernului si de asigurare a unor consultari publice eficace inainte de adoptarea legislatiei.
• Sa inregistreze progrese in ceea ce priveste continuarea procesului de obtinere a acreditarii unei institutii nationale pentru drepturile omului, tinand seama de Principiile de la Paris ale ONU.
