Motivarea Judecatoriei Sector 1 in cazul Calin Georgescu, legata de mentinerea controlului judiciar, afirma ca sunt probe solide care sustin acuzatii procurorilor. „Starea de pericol, nesiguranta si temerea creata publicului larg persista si justifica mentinerea masurii preventive”, se subliniaza in motivarea consultata de aktual24.ro.
„Existenta probelor care sa sustina cel putin suspiciunea rezonabila a savarsirii infractiunilor se fundamenteaza in continuare pe probatoriul existent la dosar. Cu toate acestea, conditia existentei unui probatoriu este doar una dintre cele pe care legea le prevede ca fiind obligatorii pentru subzistenta masurilor. De aceea, verificarea indeplinirii acestei conditii este o cerinta de legalitate pentru subzistenta masurii preventive, care, odata indeplinita, permite trecerea la verificarea celorlalte criterii care pot sau dupa caz nu pot sustine si temeinicia sau oportunitatea masurii preventive.
Judecatorul de camera preliminara apreciaza ca o analiza de suprafata a probatoriului este apta a trezi suspiciunea rezonabila a savarsirii infractiunii de catre inculpat in modalitatea descrisa in rechizitoriu.
La acest moment procesual este suficient ca probatoriul administrat releva probe care sustin presupunerea rezonabila ca inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis in judecata.
Judecatorul de camera preliminara apreciaza ca faptele din prezenta cauza sunt inca prezente in constiinta colectiva, ca urmare a implicatiei presei, care a facut si mai cunoscute evenimentele petrecute. Pe cale de consecinta, starea de pericol, nesiguranta si temerea creata publicului larg persista si justifica mentinerea masurii preventive.
In expunerea propriilor argumente, judecatorul de camera preliminara arata ca infractiunea cu privire la care inculpatul a fost trimis in judecata prezinta un pericol social concret ridicat, contrar sustinerilor avocatului inculpatului.
Astfel, se impune analiza raportului dintre dreptul inculpatului la libertate individuala completa, pe de-o parte, si necesitatea protectiei ordinii publice impotriva pericolului concret pe care l-ar prezenta in cazul in care ar fi indepartate toate restrictiile, pe de alta parte. Tulburarea ordinii publice tine de domeniul lucrurilor resimtite de ordinea publica. Analiza acestui motiv porneste de la modalitatea concreta a comiterii faptelor, fiind vorba in cauza de o infractiune reglementata de legiuitor cu scopul de a preveni si combate incitarea la ura nationala, rasiala sau religioasa, la discriminare si la savarsirea de infractiuni de genocid contra umanitatii si de crime de razboi.
Din punctul de vedere al gravitatii faptelor, judecatorul de camera preliminara retine ca infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, in abstract, este o infractiune de un pericol social foarte ridicat, in ciuda limitelor de pedeapsa scazute pe care le-a prevazut legiuitorul.
Prin natura sa, infractiunea are aptitudinea de a induce un sentiment generalizat de teama, de nesiguranta la nivelul societatii si mai ales in cadrul anumitor grupuri etnice sau sociale afectate de ideile fasciste, legionare sau xenofobe presupus propagate de catre inculpat.
In aceasta privinta, judecatorul de camera arata ca, in mod constant, in doctrina si jurisprudenta s-a sustinut ca ordinea publica inseamna, intre altele, climatul social firesc, care presupune functionarea normala a institutiilor statului, mentinerea linistii cetatenilor si respectarea drepturilor acestora.
In consecinta, se poate considera ca exista pericol pentru ordinea publica atunci cand este posibil sa se produca o incalcare a regulilor de convietuire sociala ocrotite de art. 1 C.proc.pen. (printre care se numara persoana, drepturile si libertatile ei), ca urmare a plasarii inculpatului in afara constrangerile masurii preventive – fie prin activitatea acestuia posterioara faptei, fie prin reactia declansata in cadrul societatii de fapta comisa. Starea de pericol pentru ordinea publica trebuie dedusa din diferitele circumstante ale spetei, precum gravitatea si natura infractiunii, circumstantele savarsirii, reactia societatii etc.
De asemenea, judecatorul de camera preliminara constata ca, la acest moment, nu exista nicio cauza care sa impiedice exercitarea actiunii penale impotriva inculpatului.
Punand in balanta, pe de-o parte, restrangerea libertatii de miscare a inculpatului si celelalte interdictii la care este supus in urma luarii masurii preventive, iar pe de alta parte, necesitatea impiedicarii acestuia de a savarsi alte fapte penale si a asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, instanta retine ca este respectat in continuare criteriul proportionalitatii intre masura preventiva dispusa si scopul urmarit.
La acest moment judecatorul de camera preliminara apreciaza ca se impune mentinerea inculpatului sub control judiciar, in continuare, si pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal prin impiedicarea inculpatului de a se sustrage de la judecata.
In acest sens, se retine ca pe parcursul urmaririi penale, inculpatul si-a manifestat intentia de a se deplasa pe teritoriul statului Israel pentru efectuarea anumitor proceduri medicale, aspecte invederate de catre procuror la termenul de judecata, necontestate de catre inculpat.
(…) Concret, mentinerea masurii preventive implica constatarea subzistentei, la fiecare verificare succesiva, atat a conditiei referitoare la existenta unor probe sau indicii temeinice, din care sa rezulte suspiciunea rezonabila a savarsirii unei infractiuni, dar si a celor doua cerinte prevazute de art. 202 alin.3 C.proc.pen., respectiv proportionalitatea masurii cu gravitatea acuzatiilor aduse persoanei fata de care este luata si caracterul necesar al acesteia pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea sa. Modificarea ori incetarea oricareia dintre cele trei conditii anterior evocate impune, pe durata procedurii, o reconsiderare a masurii preventive si revocarea sa.
In aceasta privinta, avand in vedere stadiul procesual (debutul camerei preliminare), judecatorul considera ca un control asupra actiunilor inculpatului si a modului de indeplinire a obligatiilor fixate in sarcina acestuia este in continuare necesar in prezenta cauza.
Judecatorul de camera preliminara apreciaza ca durata masurii preventive a controlului judiciar se situeaza, in continuare, in limite rezonabile in raport cu gravitatea acuzatiilor care planeaza asupra inculpatului. Trecerea unei perioade de aproximativ sase luni nu este de natura a conduce la concluzia ca a fost depasit un termen rezonabil in contextul gravitatii faptei de care inculpatul este acuzat. De asemenea, conform art.215 alin.81 masura controlului judiciar poate fi mentinuta in cursul judecatii pe o perioada de 5 ani.
Judecatorul de camera preliminara considera ca masura controlului judiciar este necesara si suficienta atat pentru buna desfasurare a procesului penal, cat si pentru impiedicarea inculpatului de a mai comite noi presupuse infractiuni, acesta fiind in permanenta la dispozitia organelor judiciare, cat si sub controlul organelor coercitive ale statului.
Din perspectiva proportionalitatii, judecatorul de camera preliminara considera ca si aceasta cerinta este indeplinita.
Asa cum s-a aratat mai sus, infractiunea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata este in sine una de natura a crea un sentiment de insecuritate si teama in randul comunitatii, motiv pentru care se impune o reactie ferma din partea autoritatilor statului pentru a restabili ordinea si siguranta publica, precum si pentru a descuraja alte persoane in comiterea de fapte similare. In lipsa unei reactii constante din partea statului s-ar putea trage concluzia ca astfel de fapte antisociale sunt tolerate, lucru ce poate incuraja alte persoane in desfasurarea de activitati infractionale. Infractiunile in discutie au aptitudinea de a induce un sentiment generalizat de teama si de nesiguranta la nivelul societatii.
In aceasta privinta, se constata ca, la momentul prezentei verificari a legalitatii si temeiniciei masurii preventive, in contrabalansare cu gradul de pericol social al faptei retinute si al inculpatului, perioada scursa de la momentul instituirii preventiei, conduce la ideea ca se mentin in integralitate argumentele prezentate de catre magistratii care au dispus in anterioritate masurile si le-au prelungit.
Judecatorul de camera preliminara mai are in vedere faptul ca prin mentinerea acestei masuri preventive ce are caracter de constrangere, fara sa contravina libertatii individuale si fara a ataca principiul prezumtiei de nevinovatie, se obtine o restabilire a ordinii de drept la nivel procesual, cu implicatii majore in economia procesului penal si in acest mod se stinge starea de pericol care ar putea compromite aflarea adevarului in cauza. Nu in ultimul rand, masura este necesara si pentru a nu impiedica tragerea la raspundere penala a celui vinovat de savarsirea infractiunii ce fac obiectul procesului penal, judecatorul de camera preliminara trebuind sa vegheze intr-o cauza determinata la asigurarea unui just echilibru intre ingerinta in dreptul la starea de libertate si scopul urmarit, acesta putand fi atins chiar si in situatia in care inculpatul se va afla in continuare sub puterea masurii preventive, astfel fiind facilitata si prezentarea lui la orice chemare a organelor judiciare.
Fata de cele de mai sus, avand in vedere interdictiile si masurile impuse inculpatului in cadrul controlului judiciar, care sunt dintre cele mai putin restrictive si implicit cele mai putin intruzive in drepturile si libertatea individuala a inculpatului, judecatorul de camera preliminara considera ca la acest moment procesual se justifica mentinerea masurii preventive.
Asadar, instanta, in temeiul art. 348 C.proc.pen. rap. la art. 207 alin.2, 4 si 7 C.proc.pen., va constata legalitatea si temeinicia masurii controlului judiciar, luata fata de inculpatul Georgescu Calin, prin ordonanta nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel cum a fost modificata ulterior.
Va mentine masura preventiva a controlului judiciar luata fata de inculpat si obligatiile impuse acestuia pana la o noua verificare, dar nu mai tarziu de 60 de zile.
In temeiul art. 215 alin.3 C.proc.pen., va atrage atentia inculpatului ca, in cazul nerespectarii, cu rea-credinta, a obligatiilor stabilite, masura controlului judiciar se poate inlocui cu masura arestului la domiciliu sau a arestarii preventive”, se arata in motivare.
Extremistul Calin Georgescu a fost trimis in judecata, saptamana trecuta, pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de razboi.
„Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a finalizat cercetarile si a dispus trimiterea in judecata a unui inculpat, aflat sub masura preventiva a controlului judiciar, sub aspectul savarsirii infractiunii de promovarea, in public, a cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni de genocid, contra umanitatii si de crime de razboi, precum si fapta de a promova, in public, idei, conceptii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, in forma continuata (5 acte materiale), fapta prevazuta de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.
Din rechizitoriul intocmit in cauza a rezultat urmatoarea situatie de fapt:
In perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, la momentele temporale 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 02 octombrie 2021, 01 septembrie 2024 si 16 mai 2025, inculpatul a promovat in public, prin diverse mijloace, idei, conceptii si doctrine fasciste, legionare si xenofobe, precum:
- mobilizarea in masa a natiunii in vederea regenerarii si renasterii acesteia prin palingeneza – crearea omului nou, sub cupola misticismului crestin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicita a folosirii unor mijloace violente;
- necesitatea emergentei unui lider carismatic, predestinat si autoritar, apt sa puna in opera acest proces;
- glorificarea excesiva a trecutului istoric prin contrast cu situatia prezenta, caracterizata de afectarea profunda a demnitatii comunitatii nationale si de plasarea acesteia in sfera statutului de victima, ca urmare a actiunilor unor inamici ai statului, artificial identificati sub forma unor actori statali externi,
- ultranationalismul populist avand la baza un nucleu mitic crestin;
- cultul maresalului Ion Antonescu, persoana condamnata definitiv pentru crime de razboi, elogiind persoana acestuia, prezentandu-l drept erou national si reproducand, prin imitatie, aproape pana la identitate, nu doar cuvintele, ci si gesturile si tonul vocii sale si efectuand salutul legionar cu ocazia unui discurs sustinut in fata unei multimi de protestatari la adresa restrictiilor impuse in contextul pandemiei de coronavirus, organizat in Piata Universitatii din Bucuresti, la data de 02 octombrie 2021.
In mod concret, s-a retinut ca inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, in interviuri, declaratii ori postari in mediul online, consecventa sa ideologica pro-legionara/legaturile in mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de perceptie cu privire la incadrarea istorica a Miscarii Legionare intr-o incercare de normalizare si revitalizare a legionarismului si a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens in care acesta a facut mai multe afirmatii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Mota s.a.
Rechizitoriul a fost transmis Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, instanta competenta sa judece cauza in fond”, a transmis Parchetul General.
Calin Georgescu a transmis un nou mesaj delirant, miercuri, dupa ce s-a prezentat la sediul sectiei de politie pentru a semna controlul judiciar.
„Un tron fara compasiune si fara iubire de oamenilor este un scaun gol. Romania este astazi condusa de patrocratie. Dar foarte curand, puterea coloniala franceza va parasi Romania. iar Statele Unite ale Americii si Donald Trump, ca un mare lider mondial ce este, vor deveni parteneri loaiali ai Romaniei pe termen lung. Iar asta se va intampla prin hotararea si determinarea poporului roman”, a declarat Calin Georgescu.
El a venit insotit, ca de obicei, de bodyguarzi.
„Patocratia” se refera la un sistem politic ondus de indivizi cu trasaturi psihopatologice, precum lipsa de empatie, manipularea, narcisismul extrem sau chiar cruzimea. Conceptul a fost folosit pentru analiza regimurilor totalitare, insa a fost extins pentru descrierea sistemelor in care personalitatile deviante sau chiar psihopate ajung in functii de putere.
