Rezultatele înregistrate anul acesta la Bacalaureat arată un declin semnificativ al învățământului ieșean, dacă luăm ca indicator numărul de elevi care au obținut media 10 la examenul de maturitate. Astfel, doar doi elevi din municipiul Iași au reușit să-și adjudece media maximă, cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani.
Statistica ultimului deceniu este elocventă în ceea ce privește evoluția performanței elevilor ieșeni la examenul de Bacalaureat.
În anul 2016 era consemnați 2 elevi cu media 10, apoi numărul lor a crescut constant. În 2017 erau 6, în 2018 pe listă erau 7, pentru ca în 2019 să aibă loc un salt uluitor la nu mai puțin de 12 elevi cu media maximă. Anul 2020 a menținut ștacheta ridicată, cu 11 elevi de media 10, pentru ca 2021, an de final al pandemiei, să coboare numărul performerilor de 10 la 7. A urmat un nou salt spectaculos, cu 14 elevi de 10 în anul 2022, un record pentru învățământul ieșean. Din acel moment a început declinul foarte accentuat. În 2023, doar 4 elevi mai reușiseră să ia note maxime la Bacalaureat, în 2024 rămăseseră 3, pentru ca anul acesta să fie doar 2.
Marile pepiniere de elevi de nota 10 dau semne clare de oboseală. Liceele de tradiție și prestigiu ale Iașului, precum Colegiul Emil Racoviță, Colegiul Național sau Colegiul Costache Negruzzi dispar treptat din topurile performanței la Bacalaureat.
În ultimii ani, Colegiul Național devenise cel mai galonat liceu din Iași, furnizând cel mai mare număr de „decari” la examenul maturității, dar și la Evaluarea Națională sau diverse olimpiade.
Însă se pare că liceul cu pricina a transformat goana după rezultate într-o prioritate absolută, neglijând semnificativ rolul său de formare educativă completă pentru un elev. Tot mai mulți părinți au devenit nemulțumiți de stilul draconic al profesorilor, care își concentrau atenția doar asupra „geniilor”, tratând superficial restul elevilor din clasă.
Într-o postare recentă pe Facebook, mama unui elev de la Colegiul Național a subliniat cât se poate de sugestiv această situație ingrată.
„Anul trecut, la cerința copilului, am decis să ne croim drumul de licean la Colegiul National Iaşi (profilul mate-info) un colegiu de prestigiu, bijuteria învățământului ieşean, doar că…după un an ni s-a demonstrat contrariul.
La nivel educațional, se bazează doar pe a-şi menține prestigiul, nu şi a păstra cunoştinte. Note, note, note…cunoştințele dă-le încolo, atât timp cat suntem în niste topuri naționale, restul nu mai contează. Plus de asta, mergi la olimpiadă? Mă ocup de tine…nu mergi? Mă ocup mai mult de cei care merg la olimpiadă, întrucât prestigiul şi imaginea exterioară sunt mai importante.
La nivel comportamental…şi la acest capitol lasă de dorit, însă se ascund toate sub preş, ca nu cumva incidente (alcool, droguri maybe, etc) să le strice prestigiul. Aşa că, ce să facem, dăm înainte. Ne mândrim că suntem la cel mai bun liceu din Iaşi şi ne lasam conduşi de iluzia unor note.”
Mărturia acestui părinte relevă faptul că, sub imperiul obținerii de noi rezultate de top, profesorii de la Național nu mai acordă atenție „grosului” elevilor, dezechilibrând astfel profund actul educațional.
Prin urmare, nu e de mirare că numărul „decarilor” s-a subțiat constant, anul acesta nici unul dintre absolvenții de la Național nereușind să obțină media 10 la Bacalaureat.
Iar acest lucru reprezintă efectul unei gestionări preferențiale a capacității și dorinței elevilor de a învăța, a unei discriminări care a creat o atmosferă tensionată între părinți și profesori, respectiv profesori și elevi, cu consecințe negative asupra randamentului școlar.
Baza de selecție a viitorilor performeri de la Colegiul Național, dar și de la celelalte licee de top din Iași, trebuie regenerată, iar acest lucru poate fi făcut numai prin revenirea la firesc a comportamentului corpului didactic, care să pună empatia, răbdarea, deschiderea față de fiecare elev mai presus de obținerea cu orice preț a unor note maxime, sub paravanul cărora se ascund, din păcate, marile lacune de management educațional.
