Programul de guvernare: TVA de 9% și 19%, CASS de 10% la pensii peste 4.000 lei, majorare impozit pe dividende, taxarea profitului excesiv al băncilor

Programul de guvernare elaborat de partidele care vor alcătui Guvernul Bolojan prevede două cote de TVA, de 9% pentru alimente, medicamente, energie și lemn de foc, în timp ce toate celelalte produse și servicii vor avea TVA de 19%. Va crește impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Pentru pensiile peste 4.000 lei se va plăti CASS de 10%. Va fi impozitat profitul „excesiv” al băncilor, deși nu este clar cum este definit profitul excesiv.

Lista măsurilor:

CONSOLIDARE FISCALĂ

Ajustări de taxe

• a. Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);
• b. Creștere accize cu 10%;
• c. Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;
• d. Creștere impozit pe dividende și profit la 16%
• e. Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)
• f. Taxare Ecologică (jalon PNRR)
• g. Creștere valorii pentru taxa de rovignetă

Plafonarea pensiilor și salariilor

CREȘTEREA VENITURILOR LA BUGETUL DE STAT ȘI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizare, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
2. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
3. Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
4. Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;
5. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);
6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;
7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
8. Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
9. Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.);
10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);
11. Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;
13. Analiză excepțiilor fiscale și corectarea acestora;
14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;
15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;
16. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).

ANALIZA ȘI PRIORITIZAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII

19. Prioritizarea programelor de investiții din bugetul național
a. Introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;
b. Reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții;
c. Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor ( ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție);
d. Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (ex. număr racordați la rețele de apă, canalizare, etc);
e. Standarde de cost revizuite;
20. Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale;
a. Restrângerea schemelor, cu excepția celor care cresc exporturi, scad importuri, și creează valoare adăugată (ex. procesarea produselor agricole, etc.);
21. Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul Anghel Salgny;

REFORMA ADMINISTRAȚIEI LOCALE

22. Măsuri 2025
a. Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;
b. Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
c. Scheme de personal maximale;
d. Stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);
e. Raportarea normei poliție locală la 1500 locuitori și coordonarea cu poliția națională;
f. Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;
g. Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;

MODIFICAREA LEGISLAȚIEI GENERALE CARE SĂ PERMITĂ REFORME

23. Revizuirea statutului funcționarilor publici și a celor parlamentari;
24. Revizuirea Codului muncii;
25. Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managmentului, respectiv cu impact direct în relația de muncă cu instituția;
26. Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor;
27. Modificarea legii dialogului social;
28. Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;

RESTRUCTURARE COMPANIILOR DE STAT

29. Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști;
30. Reducere CA-urilor, comitetelor și consiliilor de supraveghere;
31. Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură;
32. Transparență (ex. CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);
33. Limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu responsabilitățile/indicatorii de performanță;
34. Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire;
35. „Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat;
36. Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței;
37. Auditarea activelor;
38. Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc);
39. Listarea la bursă a mai multor companii de stat;

REFORMA AUTORITĂȚILOR AUTOFINANȚATE

40. Reformarea ANCOM, ASF, etc.
41. Modificarea legilor de funcționare;
42. Limitarea salarizării;
43. Reducerea personalului suport;
44. Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piață;

REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

45. Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (ex. crearea unui departament digital, în subordinea primului ministru, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale, dedicate administrației centrale).
46. Calculul corect al personalului. Reducerea cu 20% a angajaților;
47. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;
48. Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor
49. Eficiență în educație. Normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea perfomanței.

PERFORMANȚĂ MAI BUNĂ ÎN SĂNĂTATE

50. Creșterea performanței spitalelor
a. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;
b. Plata funcție de performanță pentru medici;
c. Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
d. Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de performanță;
e. Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;
51. Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;
a. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;
b. Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);
c. Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
52. Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;
53. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS
a. Reducerea centrelor de permanență din mediul urban;
b. Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă.
c. Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;
d. Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;
e. Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;

MAI MULȚI ANGAJAȚI ÎN ECONOMIE

54. Descurajarea nemuncii și creșterea numărului de oameni care muncesc
a. Reducere perioadei de șomaj;
b. Reglementarea acordării concediilor medicale;
c. Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate;
d. Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;
e. Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;
f. Eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate;

RESURSE NATURALE VALORIFICATE MAI BINE

55. Analiza și stabilirea corectă a redevențelor;
56. Creșterea capacității de control a ANRM;

REFORMA PENSIILOR SPECIALE

57. Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;
58. Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;
59. Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive;
60. Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;
61. Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție;

PRIORITĂȚI GUVERNAMENTALE PE ARII SECTORIALE

FINANȚE

Obiective generale

Ministerul Finanțelor va reprezenta în următorii ani pilonul central al reformei administrației publice și al garantării sustenabilității economice a României. Rolul său va fi esențial în reașezarea politicii fiscale și bugetare pe baze echilibrate, predictibile și transparente, într-un context marcat de presiuni inflaționiste, de ajustarea deficitului bugetar și de obligațiile asumate prin PNRR și Semestrul European. Ministerul va conduce procesul de reformă structurală a aparatului bugetar, de digitalizare a relației stat-contribuabil și de reorganizare a cheltuielilor publice în funcție de impactul socio-economic real. Va deveni actorul principal în consolidarea încrederii în mecanismele fiscale ale statului, prin politici bazate pe evidență, eficiență în colectare, reducerea risipei și parteneriate solide cu mediul privat și autoritățile locale. Direcțiile de acțiune se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul PNRR, cu Pactul de Stabilitate și Creștere și cu obiectivele de convergență economică stabilite la nivel european.

Reforme / reorganizări / comasări

1. Reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului și ale ANAF / AVR, care va include comasarea direcțiilor redundante, clarificarea atribuțiilor între componentele aparatului central și regional și stabilirea rolului MF de structura de tip „policy unit” pentru fundamentarea tehnică a deciziilor.

2. Stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu CNSP, INS și BNR, care să emită scenarii de risc macro-bugetar și analize ex-ante pentru toate politicile fiscale noi.

3. Crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, prin reformarea activitatii de asistenta contribuabili la nivelul Ministerului Finantelor care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice, contribuind astfel la reducerea incertitudinii fiscale.

4. Reorganizarea ANAF din perspectiva structurii și a proceselor

   1. Din perspectiva coordonării trebuie o structură piramidală:

      1. in acest moment există 3 domenii (control, colectare și trezorerie) care sunt organizate si coordonate pe vertical pe tip ”silozuri”(local, regional, central) și care nu cooperează între ele.

      2. Centralizarea activitatii structurilor suport la nivel central / regional al ANAF si in coordonarea structurilor Ministerului Finantelor

   2. Centralizarea deciziilor pentru:

      1. Analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare fiscală

      2. Controlul operativ şi inopinat, precum si controlul fiscal la nivel de regiuni

   3. Reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale;

   4. Stabilirea de indicatori de performanță;

5. Reforma pentru cresterea increderii contribuabililor in serviciile fiscale:

   1. 1. Depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local și organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcțiilor de conducere

      2. Reducerea cazurilor de exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante

      3. Utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operaţiunilor de control

      4. Teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal

6. Asigurarea sustenabilitatii datoriei guvernamentale prin:

   1. Menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen lung sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene.

   2. Finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe

   3. Accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate.

Programe de finanțare /dezvoltare/prioritare

1. Derularea unei analize de impact a tuturor programelor nationale, scheme de ajutor de stat si proiecte de investitii cu finanțare multianuală din bugetul de stat, cu scopul de a le identifica pe cele cu eficiență scăzută sau redundanță față de alte surse de finanțare (UE, BEI, BERD), în vederea suspendării sau restructurării acestora.

2. Lansarea unui registru public al tuturor programelor de finanțare bugetară, cu descrierea obiectivelor, indicatorilor de performanță, alocărilor anuale și stadiului de implementare.

3. Conditionarea demararii programelor noi de finantare de evaluarea impactului economic si social al fiecarui program pe baza analizei cost-beneficiu.

Măsuri de dezvoltare

1. Adoptarea unui cadru de bugetare pe obiective, care va permite corelarea alocărilor bugetare cu rezultate clare și cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie.

2. Înființarea unui Fond de Investiții Publice cu componentă de capital de risc pentru proiecte inovatoare ale statului în domenii strategice, gestionat în colaborare cu Banca de Investitii si Dezvoltare.

3. Colaborarea cu Banca Mondială, OECD și Comisia Europeană pentru implementarea unui mecanism de evaluare a politicilor publice bazat pe date, simulări și analize comparative internaționale.

Acțiuni pentru companii / instituții subordonate

1. Instituirea unui sistem de indicatori de performanta ce trebuie raportati de catre institutiile subordonate si companii

2. Implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv, care să permită tratament diferențiat pentru contribuabili în funcție de istoricul lor de conformare și contribuție.

3. Reducerea numarului membrilor CA corelat cu piața și specificul fiecărei companii, reducerea comitetelor și numarului membrilor in consiliile de supraveghere remunerate

4. Monitorizare obiectivă si continuă a performanțelor la nivelul funcționarilor / autorităților prin implementarea unor proceduri de raportare zilnică / lunară / trimestriala a activităților urmând ca raportările să stea la baza oricărei evaluări ulterioare a performanțelor/impactului reducerilor.

5. Numirea, evaluarea si remunerarea administratorilor executivi si neexecutivi prin raportare la mediul concurential. Aplicarea unor prevederi legale unitare pentru desemnarea administratorilor executive si neexecutivi in functie de specificul activitatii acestora.

Măsuri de debirocratizare / digitalizare

1. Operaționalizarea completă a sistemului SAF-T, cu obligații extinse de raportare digitală pentru toți contribuabilii mari și mijlocii, în paralel cu facturarea electronică obligatorie.

2. Limitarea contrafacerii si evaziunii asociate pentru produsele cu risc de contrafacere – urmărirea traseului produselor de la fabricant la beneficiar atât în scopul limitării evaziunii cât și al protecției publicului față de produsele contrafăcute prin implicarea consumatorului final dar si a administratiei:

   • consumatorul poate limita frauda fiscala prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spe vânzare.

   • administrația poate controla întreg traseul de la producător, ambalare, grupare etc. prin distribuitori și transportatori la locul de desfacere și pînă la consumator prin elemente de marcare a produselor sau a ambalejelor sau a amândurora combinate cu instrumente de citire a marcajelor, sisteme informatice pentru prelucarea datelor.

3. Imbunatatirea relatiei cu contribuabilul prin:

   • Regandirea portalului ANAF pe nevoile contribuabilului

   • Includerea unor mecanisme de feedback de la fiecare contribuabil pentru a intelege relatia sa cu ANAF si ce se poate imbunatati

   • Digitalizarea si simplificarea formularelor care se completeaza manual, inclusiv Declaratia Unica

   • Internet banking si validarea stingerii creantelor in termen scurt dupa efectuarea platilor prin utilizarea unor scheme de plati existente si modificarea unor norme legislative

   • Evaluarea contribuabililor in termen cat mai scurt de la depasirea scadentei in colectarea creantelor in vederea evaluarii si stabilirea impreuna cu acesta a masurilor de remediere si comunicarea in timp real cu sistemul bancar in cazul contribuabililor care inregistreaza debite restante.

4. Scaderea evaziunii prin:

   • Valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactura, AMEF, declaratii si alte seturi prin platforme de analiza avansata si dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor

   • sistem de atentionare timpurie (early warning) bazat pe indicatori relevanti care sa sesizeze din timp eventuale probleme financiare ale contribuabilului

   • introducerea obligatiei de publicare a tuturor informatiilor / autorizatiilor, date de identificare a societatii care vinde online sub anumite platforme (ex. Emag, Altex, Facebook Market etc) similar magazinelor cu desfacere fizica a produselor si de inregistrare a rezidentei fiscale pentru fiecare magazin online care efectueaza acte de comert in Romania.

   • Trasabilitate financiara pentru tranzactiile efectuate prin platforme online cu corelatie intre sistemul bancar, firmele de curierat si sistemul vamal. Declararea tuturor conturilor folosite in activitatea comerciala pe baza extrasului de cont.

Altele

1. Elaborarea unei strategii naționale pentru sustenabilitate fiscal-bugetara 2025–2030, care va include jaloane clare de reducere a deficitului, ținte privind ponderea cheltuielilor rigide și politici de echilibrare a bugetului pe termen mediu.

2. Introducerea unui sistem trimestrial de raportare a execuției bugetare orientate spre rezultate, și publicarea indicatorilor cheie de performanță.

3. Consolidarea rolului Consiliului Fiscal și introducerea unui mecanism de dialog public extins înaintea adoptării măsurilor fiscale majore, inclusive prin solicitarea punctului de vedere din partea Camerei Consultatilor Fiscali în spiritul transparenței și responsabilității democratice.

4. Instituirea posibilității restructurării obligațiilor bugetare (mecanism prevăzut de OUG nr. 6/2019) poate fi de natură să determine creșterea veniturilor la bugetul de stat.

5. Prioritar se va pune accent pe conduita ANAF care, în procesul de administrare fiscală a contribuabililor, trebuie să se asigure că impun măsuri asigurătorii (sau executorii) asupra bunurilor debitorilor anterior deschiderii procedurilor de insolvență.

6. Introducerea in control fiscal a persoanelor fizice care au calitate de beneficiar real al societatilor intrate in proces de insolventa pe baza de analiza de risc

7. ANAF instituie măsuri pentru ca, în propriile evidențe să se reflecte cu fidelitate situația datoriilor restante ale contribuabililor, în fiecare zi.

8. Centralizarea planurilor de control

9. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și taxarea tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării către APL-uri și instituirea unor taxe speciale la nivel local.

10. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

11. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli ce facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).

12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

13. Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;

14. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri relația Asia (Portul Constanța, Vămi);

15. Combatere evaziunii fiscale în industria de servicii;

16. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizare evaziune fiscală;

17. Lege insolvență modificată – înăsprire regim și evitare insolvențe în cascadă;

18. Revizuirea tuturor tipurilor de subvenții acordate companiilor de stat. Restructurarea sistemului de subvenționare trebuie să se bazeze pe un set clar de criterii și indicatori de performanță și să fie condiționată de tipuri de cheltuieli eligibile, excluzând cheltuieli pentru autoturisme de lux sau bonusuri salariale.

AGRICULTURĂ

Obiective generale

Modernizarea sistemului de irigații. Sprijinirea fermierilor și procesatorilor români pentru creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente

Reforme / reorganizări / comasări

1. Reorganizarea instituțiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean,

2. 2.Reorganizarea administrativă a agențiilor din subordinea MADR. În funcție de acordul Comisiei Europene, unificarea prin reorganizare a agențiilor de plăți.

Măsuri de dezvoltare

1. Echilibrarea balanței comerciale pentru produse agroalimentare. Programe de stimulare a producției și a capacității de procesare

2. Sprijinirea sectorului de creștere a suinelor. Dezvoltarea fermelor de familie.

3. Sprijinirea sectorului de creștere a păsărilor prin realizarea de ferme.

4. Continuarea programului INVESTALIM;

5. Continuarea finanțării proiectelor aprobate destinate procesării prin programul național strategic – alocare 600 milioane euro din fonduri europene,

6. Procesare în sectorul de panificație, lansare apel de proiecte prin Programul Național Strategic cu o alocare în valoare de 200 milioane euro, din fonduri europene,

7. Stimularea producției de legume, fructe și cartofi, 50 milioane euro din PNS (fonduri europene) pentru dotarea cu echipamente a legumicultorilor,

8. Strategia de finanțare a infrastructurii principale si secundare de irigații din România. Creșterea suprafeței irigabile ;

9. Regândirea programului AgroInvest prin: Garantarea de către stat a creditelor de investiții; Acordarea de credite avantajoase;

10. Creșterea suprafeței minime eligibile în cererea unică de plată pe suprafață de la 1 ha la 2 ha pentru fermierii din sectorul vegetal, finanțată din fonduri europene

Măsuri de debirocratizare / digitalizare

Îmbunătățirea legislației care reglementează agricultura ecologică, pentru creșterea încrederii consumatorului român în produsele provenite din acest sistem.

TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ

Obiective generale

Investițiile rămân motorul creșterii economice și al dezvoltării unei țări, iar investițiile în infrastructura de transport sunt placa turnantă pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung. Prioritizarea investițiilor și accelerarea celor finanțatePăstrarea unui ritm constant a acestor investiții reprezintă în actualul context economic extrem de fragil cea mai mare provocareimportantă misiune pentru într-oo guvernare responsabilă.

Reforme /reorganizări / comasări

1. Prioritizarea contracte CNAIR + sistare semnare de noi contracte;

2. Calculul corect al personalului. Reducere cu 20% a angajaților;

3. Plan de reducere a subvențiilor acordate companiilor din subordine;

4. Reforma ROMATSA RAR, ARR, AACR, TAROM, Aeroportul Otopeni și a celeorlalte companii din subordinea Ministerului.

5. Consilii de administrație din profesioniști;

6. Reducere CA-uri, comitete;

7. Transparență (CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);

8. Limitare indemnizații și salarizare;

9. Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire;

10. Reducere subvenții și creșterea eficienței;

11. Audit active;

12. Sediu fiscal în România pentru companiile din domeniul aerian – condiționat de cadrul legislativ european. Soluții alternative – taxă fixă/bilet outgoin;

13. Creștere valoare – taxă rovignetă;

14. Plafonarea pensiilor și salariilor;

15. Testare funcționari și personal de conducere angajat prin contract de mandat;

16. Revizuire contracte colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;

17. Optimizare funcțională și administrativă la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și a unor instituții aflate în subordine, comasarea entităților cu atribuții convergente sau complementare.

18. Optimizarea structurii organizaționale. Structură optimă de personal, eliminarea pozițiilor redundante și o alocare eficientă a resurselor umane. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are în subordine sau sub autoritate peste 50 de unități.

19. Automatizarea proceselor operaționale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaționale, a personalului excedentar și la creșterea rapidității în livrarea serviciilor de transport către cetățeni.

20. Reforma sistemului de taxare a transportului.

21. Revizuirea sistemului de acordare a subvențiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice și trecerea la un sistem axat pe numărul de călători expediați, eficiență și calitate a serviciilor; valorificarea mai eficientă a activelor de transport subutilizate; identificarea unor resurse financiare europene adiționale pentru subvenționarea transportului destinat categoriilor vulnerabile.

22. Îndeplinirea tuturor condiționalităților aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernanță corporativă (OUG 109).

Măsuri accelerare absorbție fonduri europene

1. Sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali. Eliminarea “sărăciei în transporturi” prin accesarea de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a reformelor și investițiilor prevăzute în cadrul Fondului Social pentru Climă – redeschiderea liniilor de cale ferată aflate în conservare, reducerea timpilor de parcurs prin reînnoirea sectoarelor de cale ferată secundare, achiziționarea de material rulant, pentru creșterea accesibilității comunităților defavorizate și izolate la serviciile de bază ale polilor urbani regionali, precum accesul la locuri de muncă mai bine plătite sau accesul la sistemele sanitare și de educație ale acestora.

2. Înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existentă prin achiziția a 12 trenuri de metrou și sistem de automatizare și siguranță cu finanțare din Fondul pentru Modernizare.

3. Stații de reîncărcare pe rețeaua de drumuri de mare viteză- autostrăzi, drumuri expres, precum și drumuri naționale printr-un program, finanțat prin Fondul pentru Modernizare.

4. Stații de reîncărcare mediul privat. finanțat prin Fondul pentru Modernizare.

5. Instalarea stațiilor de reîncărcare/ încărcare baterii și creșterea capacității rețelei electrice din porturi, finanțat prin Fondul pentru Modernizare

6. Implementarea unui program, finanțat prin Fondul pentru Modernizare pentru înverzirea operațiunilor aeroportuare și portuare prin înlocuirea utilajelor și echipamentelor neperformante din punct de vedere al consumului de energie, cu utilaje și echipamente cu emisii zero.

7. Implementarea unui program, finanțat prin Fondul pentru Modernizare pentru înlocuirea flotei de vehicule pentru transportul rutier și feroviar de marfă, precum și a flotei pentru transportul de pasageri și marfă maritim și pe căi navigabile interioare, prin achiziția de vehicule cu emisii zero.

Acțiuni pentru companii/instituții subordonate

Restructurarea TAROM. Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operațiunile TAROM vor fi raționalizate, flota va fi reînnoită și costurile vor fi reduse. TAROM trebuie să redevină un actor aerian important în spațiul aerian european și internațional.

Măsuri de debirocratizare/digitalizare

1. Integrarea soluțiilor de inteligență artificială pentru o adaptabilitate mai mare la cerințele pieței; Automatizarea prin robotic process automation (RPA) și Inteligența Artificială (AI)

2. Investiții în tehnologii inovative: Sistemele de management a traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse și să devină standardul în domeniu. Finanțarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare și control

3. Înființarea Biroului Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR);

4. Spații de servicii concesionate: programul trebuie continuat într-un ritm mai alert pentru toate spațiile de servicii de pe drumurile din țară, astfel încât cetățenii să beneficieze de aceste servicii moderne.

Corelarea strategiilor în transporturi

Corelarea MPGT cu strategiile locale și regionale și a planurilor de mobilitate urbană este esențială, având în vedere tendințele globale de concentrare a populației în jurul marilor orașe. Mobilitatea urbană și metropolitană, logistica integrată și intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetățenilor, necesitând investiții majore și susținute.

Sprijinirea industriei naționale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport

Vom ținti dublarea producției naționale de materii prime și materiale de construcții utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producției interne, cât și prin diversificarea soluțiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacitățile de producție naționale.

Mobilitate militară

Vom urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă și sigură. Înființarea Comitetului Național de Coordonare a Mobilității Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe.

În sprijinul funcționării acestuia, vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea accesării finanțărilor europene disponibile în domeniul mobilității militare, intensificarea cooperării internaționale în conformitate cu direcțiile stabilite în Cartea Albă comună privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 și Comunicarea comună privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră, optimizarea rutelor de transport rutier și feroviar care traversează România pentru operaționalizarea coridorului de mobilitate militară între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee, simplificarea și armonizarea procedurilor naționale de autorizare a mișcărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenția Europeană de Apărare (EDA), precum și consolidarea colaborării interinstituționale în cadrul proiectelor „Rețeaua de centre logistice în Europa și de sprijin pentru operații” și „Mobilitatea militară”, dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene

1. Continuarea implementării programului de construcție a variantelor de ocolire. Până în 2028, vor fi finalizate variante ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate și creșterea calității vieții cetățenilor, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale.

2. Prioritizarea transportului feroviar metropolitan. În jurul marilor aglomerări urbane, transportul feroviar metropolitan e o necesitate majoră, în contextul traficului rutier extrem de aglomerat în aceste zone metropolitane. Vor fi dezvoltate rețele de trenuri suburbane și metropolitane pentru a reduce aglomerația rutieră și a îmbunătăți mobilitatea urbană în zonele metropolitane. Aceste proiecte vor contribui la o mai bună conectivitate între orașele mari și suburbii, facilitând deplasarea rapidă și eficientă a cetățenilor. Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier și a poluării. Creșterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor orașe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane.

3. Asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă. Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune.

Fără a ne limita la această enumerare, investițiile prioritare pe fiecare sector de transport sunt următoarele:

Rutier

• Autostrada A1 Sibiu – Pitești și Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanța și a capitalei la vestul Europei
• Autostrada de Centură a Bucureștiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală
• Autostrada A7 Ploiești – Pașcani
• Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureș – Cluj – Oradea,
• Autostrada A8 Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni
• Autostrada Timișoara – Moravița
• Autostrada A4 Sud ”Alternativa Techirghiol”
• Autostrada Craiova – Lugoj cu ramificația spre Tg. Jiu
• Drumurile expres Craiova – Pitești, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamț, Focșani – Brăila
• Conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Pitești prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2)

Feroviar

• Magistrala Predeal – Brașov – Sighișoara – Simeria – Deva – Arad
• Magistrala Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București
• Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
• Magistralele Giurgiu – Videle și Constanța – Mangalia
• Stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București – Cluj – Budapesta
• Îmbunătățirea conexiunii feroviare în Portul Constanța
• Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară

Material rulant

• Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

Metrou

• Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai

• Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu

• Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon

• Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 si viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă.

Aerian

• Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă București
• Dezvoltarea terminalelor cargo

Naval

• FAST DANUBE – Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului

• Parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții.

ENERGIE

Obiective generale

Ministerul Energiei, în colaborare cu alte instituții guvernamentale, a inițiat și propune o serie de măsuri și reforme ample, menite să transforme sectorul energetic al României, să stabilizeze prețurile, să combată ineficiențele și să asigure securitatea energetică pe termen lung. Aceste reforme vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii și promovarea noilor tehnologii.

1. Restructurarea și optimizarea companiilor și instituțiilor din subordine

Ministerul Energiei a inițiat un plan amplu de reorganizare a portofoliului său de companii.

1. Optimizarea costurilor și managementului: se urmărește reducerea cheltuielilor administrative (TESA și conducere) cu 20–30% și diminuarea cheltuielilor operaționale (protocol, sponsorizări). De asemenea, se va stopa angajarea nespecificată.

2. fuziuni și reorganizări: sunt prevăzute fuziuni și reorganizări strategice, cum ar fi Electrocentrale grup cu electrocentrale București (ELCEN) sau Institutul de Cercetare și Inginerie pentru mine pe lignit cu Complexul Energetic Oltenia.

3. analiza de eficiență: se va efectua o analiză de eficiență pentru fiecare autoritate central și companie de stat, pentru a susține propunerile de desființare/eficientizare.

4. reforma guvernanței corporative: se vor asigura profesionalizarea și independența managementului companiilor de stat, în conformitate cu ghidul OCDE și se va implementa un tablou de bord cu indicatori de performanță. Aceasta include recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare și introducerea contractelor de performanță. Se vizează reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație și eliminarea posturilor politizate.

5. reducerea risipei: se vor introduce normative de cheltuieli, se va implementa un tablou de bord privind indicatorii de performanță, evaluarea anuală a membrilor executivi și neexecutivi și uzarea de toate prerogativele autorității tutelare pentru a revoca membrii care nu-și ating indicatorii de performanță, se vor elimina primele de vacanță și alte beneficii nejustificate. Se va urmări reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii (cu excepția investițiilor).

6. reinvestirea profitului: repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiții în domeniul energetic. Abrogarea legislației prezente care obligă companiile de stat să emită dividende anual.

7. Situația specială a companiilor în insolvență/reorganizare/faliment: Ministerul Energiei gestionează entități aflate în dificultate, precum Compania Națională a Huilei S.A. Petroșani (faliment), RADET (faliment) și Complexul Energetic Oltenia (plan de restructurare). Se impune renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru a corela închiderea capacităților pe cărbune cu construirea de noi capacități pe gaze naturale, fotovoltaice și stocare. Restructurarea Electrocentrale Craiova prin finalizarea actualizării SF pentru noul grup pe gaz, implementarea soluției tehnice de trecere pe motoare termice și CAF-uri pentru iarna 2026-2027 și trecerea Electrocentrale Craiova la autoritatea locală (Primăria Craiova).

2. Creșterea capacităților de producție și diversificarea mixului energetic

România vizează creșterea producției interne pentru a reduce dependența de importuri și a asigura securitatea energetică.

1. Energie nucleară:

   • retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă și construcția Unităților 3 și 4.

   • dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu încurajarea unei industrii locale pentru lanțul de furnizare.

   • construirea primei instalații de detritiere din Europa la CNE Cernavodă, transformând România într-un centru european pentru producția și exportul de tritiu (investiție cu Coreea de Sud).

   • soluții financiare disruptive precum obligațiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacționabile și formarea unui consorțiu nuclear internațional.

2. Petrol și gaze:

   • valorificarea zăcămintelor de gaze din Neptun Deep și Caragele pentru dublarea producției de gaze începând cu 2027.

   • construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (ex: Ișalnița – 850 MW, Turceni – 475 MW, Iernut – 430 MW, Midia – 80MW și Mintia – 1734 MW).

3. Energie regenerabilă (eoliană și solară):

   • instalarea a peste 5000 MW eolian și solar și 3000 MWh capacități de stocare până în 2027, susținute din PNRR și FM.

   • dezvoltarea energiei eoliene offshore și definirea perimetrelor de concesionare.

   • construirea de parcuri fotovoltaice și stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unități miniere.

   • finanțarea investițiilor în întregul lanț de producție al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice.

   • identificarea surselor pentru finanțarea mineritului de litiu și neodim pentru dezvoltarea unei industrii naționale de producție a bateriilor și turbinelor eoliene.

4. Energie hidroelectrică:

   • finalizarea investițiilor hidroenergetice sistate sau întârziate (ex: AHE Jiu, Răstolița, Cerna Belareca, Olt, Câineni, Racovița, Lotrioara, Surduc-Siriu, Pașcani).

   • construirea și finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj (CHEAP) în zonele cu potențial.

5. Energie din cărbune:

   • implementarea tehnologiilor BAT (Best Available Techniques) și CCS (Carbon Capture and Storage) în industria extractivă a cărbunelui și în producția de energie, cu deduceri fiscale stimulative. Acestea includ captarea și stocarea CO2 direct în mine, producția de hidrogen din cărbune cu CCS și extracția de minerale critice din cărbune.

   • modernizarea centralelor pe cărbune pentru a funcționa hibrid cu biomasă, hidrogen și energie solară.

   • punerea în conservare a unor exploatări de lignit și termocentrale pe cărbune pentru a constitui o rezervă de capacitate în situații excepționale, subvenționate ca obligație de serviciu public, cu asigurarea sursei de finanțare.

3. Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție

Se vor face investiții semnificative pentru modernizarea și extinderea rețelelor energetice.

1. dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiții la Transelectrica.

2. dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale de către Transgaz (2,5 miliarde de lei).

3. creșterea interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea piețelor de energie și gaze naturale.

4. continuarea proiectelor pentru înființarea, dezvoltarea și extinderea rețelelor de gaze naturale, aprobate sau aflate în diverse faze de contractare sau construire prin Programul Național “Anghel Saligny”.

5. modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din marile orașe (ex: București, Craiova, Constanța, Arad, Râmnicu Vâlcea).

IV. Liberalizarea pieței, concurența și protecția consumatorilor

Ministerul Energiei vizează o piață transparentă și competitivă, cu prețuri corecte și protecție pentru consumatori.

1. transparentizarea prețurilor: dezvoltarea de mecanisme robuste pentru ca consumatorii să înțeleagă modul de calcul al tarifelor și să fie protejați de abuzuri.

2. stimularea concurenței prin implementarea mecanismului de piață tip market maker.

3. reforma componentelor de cost: propuneri pentru scăderea prețului final al energiei electrice prin reformarea componentelor structurale (ex: implementarea tarifului binom pentru activitatea de distribuție, achizitor unic pentru CPT).

4. responsabilitatea companiilor: consolidarea reglementărilor care impun companiilor energetice să ofere servicii de înaltă calitate, cu facturare transparentă și mecanisme rapide de soluționare a plângerilor.

5. protejarea consumatorilor vulnerabili:

   • definirea unui mecanism de protecție după expirarea plafonării-compensării (30 iunie 2025 pentru electricitate, 31 martie 2026 pentru gaze).

   • revizuirea și definirea Legii consumatorului vulnerabil și ajustarea venitului mediu net.

   • realizarea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili.

6. prioritizarea investițiilor în stocare pentru prosumatori;

7. adaptarea legislației și a actelor normative subsecvente în vigoare, cu privire la producerea de energie regenerabilă astfel încât autoritățile locale care dețin în proprietate centrale electrice fotovoltaice, să poată deveni prosumatori și să deconteze excedentul de energie produsă către consumatorii vulnerabili;

8. rolul ANRE: Încurajarea ANRE și Consiliului Concurenței să supravegheze strict piața. Se propune digitalizarea ANRE și integrarea responsabilităților pentru operațiunile offshore. Soluții includ platformă AI pentru predicția reglementărilor, contracte reglementare pe termen lung și un consiliu consultativ public-privat pentru reglementări

V. Măsuri de debirocratizare, digitalizare și guvernanță

1. digitalizarea proceselor: dezvoltarea de platforme digitale automate pentru autorizări (reducerea timpului de la luni la zile) și pentru luarea deciziilor strategice. Se va implementa o platformă digitală unică pentru toate serviciile publice.

2. simplificarea reglementărilor prin codificarea domeniului energiei și asanarea legislativă.

3. digitalizarea infrastructurii energetice, incluzând contorizarea inteligentă și migrarea tuturor datelor în Cloud-ul Privat Guvernamental.

4. securitatea cibernetică în energie: Înființarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) și crearea de echipe SOC și CSIRT la nivelul companiilor naționale.

5. utilizarea de soluții disruptive precum Digital Twin pentru optimizarea infrastructurii, materiale inteligente pentru retrofitting, robotică pentru întreținere și stocare gravitațională în infrastructura veche. Adoptarea în AGA companiilor de stat a unui plan de recovery, măsuri și politici cyber și digitalizare a proceselor și datelor vehiculate.

6. implementarea unei soluții de AI GIga Factory care utilizează energia nucleară ca sursă.

VI. Dezvoltarea resurselor umane și tranziția justă

1. formare și recalificare:

   • actualizarea competențelor sau recalificarea persoanelor afectate de procesul de tranziție justă (ex: minerii din Gorj, Dolj, Hunedoara) prin Programul Național „Solidaritate și Competențe”.

2. mobilitate și parteneriate:

   • colaborarea cu universități și mediul de afaceri pentru dezvoltarea programelor de formare practică și stagii.

APĂRARE

Context

Contextul de securitate s-a schimbat dramatic în ultimii ani, fiind caracterizat de incertitudine, volatilitate și reconfigurări sistemice la nivel strategic. Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-al doilea război mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situația de securitate la granițele României și pe întreg Flancul Estic al NATO. O evoluție negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluție de pace care să nu conțină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră. O asemenea evoluție ar avea consecințe nefaste pentru securitatea Republicii Moldova și va afecta și securitatea României.

Încetarea războiului din Ucraina nu va însemna că Rusia renunță în Europa la un comportament agresiv în plan hibrid. În Marea Neagră aceste acțiuni vor avea ca obiectiv mai ales limitarea libertății de navigație, având un impact negativ asupra intereselor economice ale României.

La nivel aliat, suntem martori ai transferului de responsabilitate pentru apărarea și securitatea Europei de la Statele Unite spre membrii europeni ai NATO. La nivel convențional, gestionarea amenințărilor și riscurilor de pe continent vor cădea mai mult în responsabilitatea statelor europene. În acest context, România trebuie să aibă în vedere faptul că apărarea propriului teritoriu începe de acasă, necesitând investiții mai mari și un efort de solidaritate națională, în paralel cu asumarea unui rol strategic mai relevant în regiune și contribuția la apărarea colectivă.

⁠

Obiective generale

1. Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării.

2. Continuarea modernizării și adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacității operaționale a forțelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate.

3. Valorificarea statutului și întărirea profilului României ca stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE.

4. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și facilitățile amplasate pe teritoriul României, cu relevanță strategică.

5. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și a protecției infrastructurii critice.

6. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale.

7. Consolidarea și extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României și în formate multilaterale.

8. Creșterea atractivității funcției militare.

Obiective strategice pe plan intern

1. Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării.

2. Accelerarea modernizării și extinderii infrastructurii din bazele și centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze și centre militare, unde sunt dislocate trupe și capabilități ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Fetești și Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.

 Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum și pentru modernizarea și creșterea capacității de găzduire în conformitate cu planurile Alianței. 

3. Consolidarea capabilităților de apărare națională și colectivă, concomitent cu actualizarea Programului Armata României 2040 și continuarea achizițiilor esențiale pentru consolidarea capabilităților de apărare, în concordanță cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României

• Contextul regional de securitate impune asumarea unei posturi consolidate de vigilență strategică, prin care să fie întărite capacitățile de pregătire și reacție ale armatei, industriei de apărare și structurilor de sprijin național. Această abordare are ca obiectiv creșterea rezilienței și capacității de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securității sale, atât în prezent, cât și în viitor.

• Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană și balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigație și infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă.

4. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și al protecției infrastructurii critice.

• Protejarea libertății de navigație și a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaționale destinate acestui scop și asumarea documentelor strategice cu relevanță asupra securității Mării Negre.

Obiective strategice pe plan internațional

 1. Consolidarea posturii strategice a României

România și-a propus să-și consolideze postura de pilon de securitate și stabilitate în Europa, la Marea Neagră și în vecinătatea sa. Nivelul de ambiție este de a fi un fi un aliat, partener de încredere și furnizor de securitate în cadrul NATO și UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relațiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relației cu Statele Unite, pe creșterea posturii noastre relevante în cadrul NATO și UE, precum și prin consolidarea relațiilor strategice bilaterale.

2. România – stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE

• • Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și contribuția semnificativă a României la consolidarea posturii Alianței de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.

  • Participarea la operațiile și misiunile NATO și UE sau în alt format agreat de România cu aliații și partenerii săi.

  • Asigurarea tuturor condițiilor necesare și a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca națiune gazdă.

3.  Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României și dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale.

• • Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluțiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenței forțelor și capabilităților SUA în România, precum și cooperarea în domeniul înzestrării și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA.

  • Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO și UE, cu accent pe Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securității, stabilității și circulației libere în regiunea Mării Negre, accesului liber și exploatarea resurselor din Zonele Economice Exclusive.

  • Continuarea participării active în cadrul inițiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat între România, Turcia și Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce privește protecția infrastructurii critice.

  • Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina, precum și statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european și/sau euro-atlantic al acestora.

  • Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în acea ce privește Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluție negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă și asupra țării noastre. Vom continua politicile de susținere a aspirațiilor europene ale Republicii Moldova și vom contribui, alături de alte state, la întărirea capacității sale de apărare.

⁠Reforme și reorganizări

1.       Introducerea in 2025 in programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziției de rachete Mistral;

2.       Diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit si negocieri cu Comisia Europeană;

3.       Analiza structurii de comandă și a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare;

4.       Analiza eficienței la unele structuri din subordinea MapN (institute de cercetare, universități). Evaluare în baza unor indicatori de performanță, redimensionarea personalului și folosirea fondurilor în alte zone cu resursă umană deficitară;

5.       Centralizarea la nivelul categoriilor de forțe/ordonatori secundari a unor responsabilității administrative ale structurilor de forțe, în echilibru cu menținerea și consolidarea capacității de luptă a unităților tactice (contabilitate , resurse umane spre exemplu, eficientizare prin digitalizare);

6.       Crearea unui sistem integrat de achiziții pentru servicii, la nivel central, pentru eficientizarea costurilor;

7.       Evaluarea procedurilor interne în procesul decizional necesar achiziției de armament și muniție. Comprimarea unor termene pentru accelerarea procesului.

8.       Adaptarea cadrului legislativ;

9.       Audit pentru stabilirea și eliminarea ulterioară a cauzelor unor întârzieri în procesul de achiziție/ reluarea acestora și a impactului bugetar (reluarea procedurilor este un proces cronofag și are un impact asupra costului final, prin majorarea prețului de achiziție după o perioadă de timp).

10.  Modificare legislativă pentru achiziționarea opțională de servicii de asistență juridică la contractele de achiziție care necesită aprobarea Parlamentului (peste 100 milioane euro);

11.  Adaptarea structurii de comandă și control a Armatei României la noile cerințe NATO privind capacitatea de reacție rapidă, prin reorganizarea eșaloanelor de conducere și a zonelor de responsabilitate operațională;

12.  Reformarea sistemului de recrutare și încorporare, prin digitalizarea proceselor și atragerea de personal calificat prin pachete stimulative, cu accent pe profesii tehnice și IT;

13.  Reorganizarea și eficientizarea Direcției Generale pentru Armamente în pregătirea și depunerea de proiecte eligibile prin programe specifice Europene pentru producție muniție, tehnică militară, construcție infrastructură, cercetare-dezvoltare și digitalizare.

⁠Programe de finanțare / dezvoltare – prioritizare/Proiecte majore

1. 1. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale.

   2. Va fi tratată cu prioritate implementarea Planului Readiness 2030 prin folosirea oportunităților oferite de instrumentul financiar SAFE. 

   3. Conectarea la oportunitățile generate de parteneriatele strategice și la inițiativele și instrumentele UE (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP), precum și NATO (DIANA – Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării).

   4. Derularea demersurilor necesare pentru dezvoltarea Centrului european de instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Fetești, într-un hub pentru instruirea piloților de aeronave F-16 din statele NATO și partenere, asigurând totodată și creșterea interoperabilității între aliați.

   5. Susținerea demersurilor inter-instituționale pentru înființarea în România a unui hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, conform abordării strategice a UE.

   6. Promovarea României ca hub regional pentru mentenanță și sprijin logistic.

   7. Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară și asumarea unui rol crescut pentru România, inclusiv în ceea ce privește proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară și dezvoltarea capabilităților de contra-mobilitate.

   8. Adoptarea unei noi abordări pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare (CDI) în domeniul apărării. Participarea în consorții guvernamentale care au drept obiectiv inovarea tehnologică în domeniul apărării și dezvoltarea capacităților de microproducție strategică.

   9. Accelerarea procesului de digitalizare în Armata României.

Creșterea calității vieții personalului militar și civil în scopul atractivității funcției militare

1. 1. Vom crea noi baze pentru atractivitatea funcției militare. Atractivitatea, coeziunea și moralul forțelor armate se vor realiza și pe baza creșterii prestigiului, respectului profesiei militare și a predictibilității carierei. Acestea se bazează pe principiile competenței profesionale și a unui nou contract social cu membrii structurilor de forță, care să fie atractiv și angajant, inclusiv în ceea ce privește evitarea părăsirii premature a resursei umane experimentate și pregătite din sistemului militar.

   2. Dezvoltarea resursei umane a MApN și a rezervei naționale trebuie să se bazeze pe eficientizarea programului rezervistului voluntar și a majorării nivelului forțelor profesioniste ale României, proporțional nivelului amenințărilor curente și a resurselor disponibile.

   3. Educația și cercetarea trebuie să fie corelate cu sistemul național și criteriile de performanță internaționale pe dimensiunea strategică, dar și pe dimensiunea tehnologică și operațională. Învățământul universitar trebuie să atragă resursa umană specializată și din afara mediului militar.

   4. Modernizarea Armatei trebuie să se realizeze prin atragerea profesioniștilor din zone profesionale civile și prin crearea simbiozei între culturile și pregătirile necesare operării în cadrul noului teatru al războiului pe întregul spectru, respectând valorile consacrate ale funcției militare.

ECONOMIE, DIGITALIZARE, ANTREPRENORIAT ȘI TURISM

1. Digitalizare, Comunicații, IT

Obiective generale:

1. Atingerea mediei Uniunii Europene în ceea ce privește gradul de digitalizare al statului;

2. Reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziții software și hardware și flexibilizarea cadrului achizițiilor publice de tehnologie;

3. Aerisirea interacțiunii birocratice cu statul, care duce la o creștere a productivității și la trasabilitatea evaziunii fiscale;

4. Poziționarea României ca lider regional în domeniile inteligenței artificiale și securității cibernetice;

5. Prioritizarea dezvoltării proiectelor în zona tehnologiilor emergente;

6. Creșterea semnificativă a Poștei Române în cota națională de piață a serviciilor poștale;

7. Asigurarea utilizării limbilor minorităților naționale și a limbilor de circulație internațională în platformele digitale din administrația publică.

Rezultate așteptate până în 2027:

• Echivalent DESI +15 puncte (România în media din UE, raportat la starea deceniului digital);

• Firma într-o zi: o zi de la înființarea unei firme până la emiterea primei facturi;

• Funcționalizarea și extinderea platformei naționale pentru telemedicină;

• 50% din serviciile publice complet digitalizate;

• +15% productivitate în IMM-urile digitalizate;

• 50% din administrația publică să aibă competențe digitale de bază;

• 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală;

• Standardizare clară pentru echipamente și costuri;

• 40% reducere la costurile cu licențele IT – fără risipă, fără achiziții de dragul achiziției;

• Acord guvernamental cu platforme de licențiere – eficiență, claritate, transparență;

• Operaționalizarea platformei naționale de interoperabilitate și a registrelor de bază digitalizate;

• Operaționalizarea Punctului Digital Unic și dezvoltarea portofelului digital (e-wallet);

• Indicatori clari de urmărire a evoluției acestor obiective;

• Popularea cloud-ului guvernamental cu aplicații migrate din instituțiile centrale ale statului, conform unui plan de migrare

Unde suntem?

Printre ultimele țări în clasamentul UE privind gradul de digitalizare (indice DESI măsurat anual, transformat de curând într-o altă unitate de măsură, raportată la starea deceniului digital).

Care este o perspectivă rezonabilă?

Dacă reușim să creștem gradul de digitalizare până la media țărilor UE, am genera o creștere a PIB-ului cu 3% (studii McKinsey – Digital Challengers on the next frontier – Perspective on România , OECD – Digital Economy Outlook 2024, Banca Mondială – Country Diagnostic). Ar însemna 11 miliarde de euro anual. Comparație ușor de înțeles: tot sistemul de Educație consumă 3% din PIB-ul României.

1. Avem bani – 500 de milioane de euro din PNRR deja contractați pentru cloud-ul guvernamental;

2. Avem o școală excelentă de inginerie și un mediu privat extrem de competitiv în zona tehnologiei informației;

3. Avem materia primă critică ce sparge bariera tehnologică actuală în industria microprocesoarelor și a inteligenței artificiale – grafitul, din care, de curând, se extrage grafenul – materia primă rară care deschide noi orizonturi de performanță tehnologică.

Ce trebuie făcut?

O schimbare a filozofiei prin care se face digitalizarea în România: de la instituții cu responsabilități suprapuse, care nu comunică între ele și care fac investiții redundante, la un cadru legislativ unitar și coerent pentru e-guvernare și protecția datelor.

Digitalizarea este o singură limbă, dar în România fiecare instituție „vorbește” limba ei în zona de digitalizare, ajungându-se la un haos în care se toacă bani, se ratează oportunități și se frânează economia. Avem capacitatea să construim autostrăzi digitale între instituțiile statului: conectăm bazele de date existente izolat în instituțiile statului pentru ca tehnologia existentă în soluțiile Platform as a Service (PaaS) să dezmorțească fluxurile birocratice și să ajute mediul economic în relația cu statul român.

1. Platformă unică pentru toate serviciile publice;

2. Crearea unei biblioteci de building blocks cu module software reutilizabile, care să fie preluate ca atare pentru dezvoltări software similare la nivelul multor instituții publice (acum, fiecare dezvoltă de la zero lucruri aproape identice);

3. Foi de parcurs pentru migrarea autorităților centrale și locale în cloud-ul guvernamental și pentru debirocratizarea serviciilor publice;

4. Prioritizarea serviciilor publice esențiale pentru transpunerea în serviciu electronic;

5. Automatizarea proceselor interne din administrația publică prin RPA (Robotic Process Automation) și AI;

6. Consolidarea securității cibernetice la nivel instituțional;

7. Consolidarea hub-urilor de inovare digitală;

8. Transparență și implicare civică – platforme pentru consultare publică online, bugetare participativă și feedback civic; publicarea de date deschise (open data) pentru dezvoltatori, ONG-uri și presă;

9. Crearea unui sistem național de indicatori clari de progres

10. pentru urmărirea evoluției obiectivelor;

11. Colaborare mai strânsă între stat, universități și companii din domeniul tehnologiei;

12. Alfabetizare digitală pentru vârstnici și persoane vulnerabile, cu sprijinul bibliotecilor și ONG-urilor;

13. Programe naționale de formare digitală pentru angajații din administrație și mediul privat, cu măsurarea randamentului;

14. Clarificarea statutului juridic al patrimoniului imobiliar al Poștei Române;

15. Ghișeu universal – interconectarea sistemelor informatice ale tuturor instituțiilor cu sistemele Poștei, pentru a furniza orice serviciu cetățenilor, la orice oficiu poștal;

16. Reducerea cheltuielilor statului prin centralizarea activităților de front-office la Poșta Română, care are deja infrastructura necesară pentru a deservi toți cetățenii

2. Poșta Română – consolidare logistică în regiune:

1. Dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române (similar unor modele consacrate precum DHL, FedEx, Supernova Airlines, SF Airlines etc.);

2. Interconectarea regiunilor României la fluxul internațional de mărfuri, prin înființarea de terminale multimodale de tip cargo aerian de către Poșta Română;

3. Poziționarea României ca lider regional în domeniul AI în cadrul UE și NATO, cu rol activ în infrastructura digitală strategică europeană, prin aplicarea la finanțarea disponibilă de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea celor 5 gigafactories din UE;

4. Actualizarea catalogului național al serviciilor publice, cu toate serviciile administrației centrale (12 luni) și adoptarea cadrului legislativ (3 luni);

5. Crearea registrului instituțiilor / autorităților / entităților publice (12 luni);

6. Operaționalizarea Registrului Aplicațiilor Informatice pentru serviciile publice (12 luni);

7. Operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate (PNI) și finanțarea interconectării cu celelalte registre de bază;

8. Autentificarea prin metodă unică (ROeID și/sau carte electronică de identitate) în toate platformele informatice ale statului;

9. Reglementarea standardelor de lucru pentru fluxuri digitale în administrația publică;

Primii pași pentru realizare:

1. Ridicarea digitalizării la rang de prioritate națională în Guvernul României, pentru ca instituțiile externe Ministerului Digitalizării și Telecomunicațiilor să răspundă responsabil solicitărilor de interconectare și adaptare a serviciilor necesare;

2. Responsabilizarea, în fiecare etapă decizională, a oamenilor competenți;

3. Stimularea cercetării prin reducerea taxării pentru segmentul de cercetare din tehnologie

Următorii pași și metode pentru a se întâmpla ceea ce trebuie făcut:

1. Fiecare instituție va avea un scor public al gradului de digitalizare (servicii, viteză, interconectare);

2. Publicarea unui raport anual independent privind digitalizarea administrației;

3. Legarea unei cote de finanțare de scorul obținut („bugetare pe performanță digitală”);

4. Din 2026, se va aplica principiul „digital by default”: serviciul public trebuie să fie, prin lege, disponibil online și se aplică principiul

5. „once only”;

6. Traininguri offline mobile: Caravana Digitalizării – există o categorie largă de persoane fără competențe digitale de bază – colaborare cu primării, biblioteci și poștă;

7. Micro-certificări digitale pentru angajați (cu stimulente) – pachet de

8. „competențe digitale minime” necesare pentru funcționari publici, profesori, angajați în IMM-uri;

9. Certificare digitală recunoscută național, cu stimulente: bonusuri salariale, puncte pentru promovare, reduceri fiscale pentru firmele care oferă angajaților training;

10. Conectarea statului român la rețelele de sateliți ESA pentru gestionarea riscurilor de dezastre, monitorizarea climatică, sistem energetic și agricultură;

3. Economie, antreprenoriat și turism

Guvernanță corporativă companii de stat

A. Audit extern obligatoriu + rating de performanta

1. Toate companiile cu pierderi mai mult de 2 ani trebuie auditate extern.

2. Se introduce un sistem de rating (A–E) privind performanța operațională.

3. Rezultatul determină: păstrare, redresare, lichidare, PPP sau listare parțială.

4. Plafonarea indemnizațiilor brute și eliminarea indemnizațiilor variabile aprobate prin AGA;
5. Publicarea transparentă a contractelor colective de muncă; 
6. Oprirea celui de-al 13-lea, al 14-lea salariu și alte bonusuri și prime nejustificate de performanță;
7. Oprirea capitalizării companiilor cu datorii și pe pierderi;
8. Listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice;

B. Profesionalizarea conducerii

1. Eliminarea numirilor politice fără competență tehnică/economică.

2. Fiecare CA va fi diminuat ca dimensiune si va avea un target anual legat de: EBITDA, investiții, atragere fonduri externe.

3. Contractele de mandat includ bonusuri de performanță și penalități reale;

4. Limitarea numarului și salariilor consilierilor unui director general

C. Transformare în centre de producție de stat cu cerere garantata

Unele companii (din industria de apărare, minieră non-energetică) pot deveni furnizori ai statului sau ai unor lanțuri europene de aprovizionare, cu contracte ferme.

D. Lichidare inteligentă și transparentă

1. Pentru companiile fără viitor, cu pierderi anuale constante, procesul de închidere trebuie făcut:

   • transparent, cu evaluări externe;

   • corect social (plăți compensatorii, reconversie profesională);

   • util – clădirile/terenurile reintrate în circuit economic.

2. Susținerea dezvoltării unor campioni economici regionali în domenii strategice, prin politici comerciale active, investiții și parteneriate regionale.

Programe de dezvoltare

1. Program strategic pentru producția și prelucrarea materiilor prime critice;

2. Un plan național de investiții și parteneriate strategice în producție, logistică și inovație în apărare;

3. Accelerarea accesării fondurilor europene pentru modernizarea capacităților de producție din domeniul dual (civil și militar);

4. Integrarea industriei de apărare în lanțurile europene de aprovizionare.

5. Un program dedicat pentru sprijinirea investițiilor productive ale Diasporei care se întoarce în țară;

6. Crearea unui sistem de consultare constantă și instituționalizată cu mediul de afaceri în elaborarea politicilor publice;

7. Continuarea operaționalizării Organizațiilor de Management al Destinației (OMD)

8. Susținerea investițiilor în turismul balnear pentru valorificarea resurselor naturale ale României.
9. Sustinerea dezvoltarii domeniilor schiabile care sa absoarbă impactul economic in zonele aflate în tranzitie energetică

10. Susținerea inovării și a Start-up-urilor în tehnologie

DEZVOLTARE, ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, LUCRĂRI PUBLICE ȘI REFORMĂ ADMINISTRATIVĂ

Obiective generale

1. Digitalizarea activității ministerului, prin intermediul unei platforme digitale pentru formalizarea unor răspunsuri la adrese/petiții/solicitări cu un grad mare de repetiție sau cu conținut general, de natură legislativă sau normativă, precum şi a procedurilor privind derularea programelor din cadrul ministerului.

2. Crearea unui punct unic GIS (Geographic Information System – Sistem Informatic Geografic) la nivelul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru toate domeniile (infrastructură/gaz/electricitate) în colaborare cu ministerul, pentru o gestionare optimizată a investițiilor.

3. Adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, care conține reglementări semnificative cu privire la digitalizare, prevede reducerea termenului procedurilor administrației centrale și locale, asigură și simplifică executarea investițiilor, asigură transparența dezvoltării locale, respectiv, în cazul investițiilor, profesionalizează procedurile de achiziție publică.

4. Creşterea calităţii construirii infrastructurilor de transport rutier, apă, gaze precum şi a altor obiective de investiții.

Reforme/reorganizări:

1. Crearea unor structuri de suport (juridic, financiar-economic, achiziții publice, managementul resurselor umane, IT) la nivelul ministerelor/ordonatori de credite pentru instituțiile subordonate și UAT-uri cu capacitate mai mare pentru UAT-urile mai mici – adoptare în anul 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026.

2. Stabilirea și implementarea unor scheme de personal maximale;

3. Reevaluarea proiectelor CNI;

4. Evaluare și eșalonare proiecte Anghel Salgny;

5. Introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;

6. Introducere indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor – ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție,

7. Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (număr racordați la rețele de apă, canalizare, etc);

8. Standarde de cost revizuite;

9. Stimulare performanță ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizare autorizații construire și stabilire corectă a impozitelor;

10. Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;

11. Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;

12. Raportarea la numărul real al populației (recensământ);

13. Eficientizarea prin corelarea anuală a numărului de personal la UAT-uri, cu numărul persoanelor domiciliate pe raza UAT-ului inclusiv consiliile județene (OUG 63/2010) – adoptare în anul 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026.

14. Desființarea funcției de viceprimar la autoritățile administrației publice locale cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026.

15. Adoptarea Codului Finanțelor Publice Locale pentru asigurarea predictibilității finanțării autorităților locale – adoptare în anul 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026,

16. Adoptarea Codului de Procedură Administrativă – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2025,

17. Revizuirea/modificarea/completarea Codului Administrativ pentru eficientizarea acestuia după 6 ani de la intrarea sa în vigoare.

18. Desființarea structurilor publice din subordinea/coordonarea ministerelor organizate la nivel regional – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026,

19. Salarizare după performanță în administrația publică centrală și locală – adoptare în 2026, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2027,

20. Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii.

21. Adoptarea unei noi legi privind statutul funcționarilor publici.

22. Reformarea programelor de formare profesională a salariaților din administrația publică și consolidarea pregătirii aleșilor locali, mai ales a celor care se află la primul mandat – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026,

23. Simplificarea procesului de atestare a inventarului bunurilor aflate în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale prin mutarea competenței de emitere a punctului de vedere de la MDLPA la nivelul fiecărui județ, respectiv la Instituția Prefectului – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026,

24. Reorganizarea aparatului Instituției Prefectului – adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026

25. Eliminarea indemnizației membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică – adoptare în anul 2025, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026.

26. Eliminarea remunerării membrilor organismelor cu rol consultativ fără personalitate juridică, constituite la nivel central sau local – intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026.

27. Armonizarea legislației privind integritatea în funcțiile publice cu decizia CCR in sensul asigurării in sensul transparentizării declarațiilor de avere si de interese – intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026.

28. Elaborarea cadrului legislativ pentru legea Capitalei.

29. Organizarea unei evidențe privind personalul contractual din administrația publică la nivelul MDLPA.

30. Reorganizarea și restructurarea sau lichidarea întreprinderilor publice care înregistrează pierderi 3 ani la rând și care nu prestează un serviciu de utilitate publică, cum ar fi transport, termoficare.

31. Reducerea cu 20% anvelopei salariale autorităților publice centrale, referitor la anul 2024

32. Derularea, desfășurarea procedurilor de selecție a administratorilor la toate întreprinderilor publice și centrale.

33. Eliminarea bonusurilor de pensionare la întreprinderi publice și autorități publice.

34. Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare aplicabile în regimul general al pensiilor – decembrie 2025

35. Corporatizarea regiilor autonome – Potrivit prevederilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, întreprinderile publice existente prevăzute la art. 2 pct. 2 lit. a) din OUG 109/2011 se pot reorganiza de către autoritățile publice tutelare competente prin divizarea activităților de serviciu public de cele comerciale în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 187/2023. Activitățile comerciale divizate vor fi organizate în societăți pe acțiuni sau în societăți cu răspundere limitată, potrivit prevederilor Legii nr. 187/2023.

36. Revizuirea programelor europene în scopul eficientizării fondurilor europene.

37. Elaborarea cadru normativ pentru realizarea Inventarului Național al Investițiilor necesare pentru dezvoltarea integrată locală, zonală, gestionat de un departament al reformei administrației publice locale coordonat la nivelul Cancelariei Prim-ministrului sau Secretariatul General al Guvernului.

38. Reducerea în medie cu 20% a numărului angajaților din administrația publică centrală.

39. Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate în administrația publică centrală și locală.

40. Raportarea normei la poliția locală la 1.500 de locuitori și coordonarea cu poliția națională.

41. Analiza și eficientizarea prioritizării investițiilor din programele naționale, introducerea cofinanțării UAT-urilor la anumite programe, de ex. construirea de stadioane.

Programe de finanțare/ investiții

1. Finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), C5, C10, C11, C15

2. Program perioada 2025 – 2026;

3. Prioritizarea, eșalonarea și finalizarea proiectelor din programele naționale (PNDL, Anghel Saligny)

4. Program multianual perioada 2025 – 2030;

5. Modernizarea satului românesc prin, realizarea consorțiilor administrative (Jalon nr. 310 PNRR)

6. Program multianual perioada 2025 – 2029;

7. Programul National de Infrastructură Județeană (asfaltarea drumurilor de pământ)

8. Program multianual perioada 2026 – 2029;

9. Programul Național de Cadastru

10. Programul național de cadastru și carte funciară;

11. Program multianual pe perioada 2025 – 2028;

12. Programul Național Dezvoltare Metropolitană

13. Program multianual pe perioada 2026 – 2030;

14. Programul Național Consolidarea clădirilor cu risc seismic

15. Program multianual pe perioada 2025 – 2028;

16. Programul privind construcţia de locuinţe de serviciu, pentru tineret și sociale

17. Programul național pentru construcția de locuințe pentru tineri, destinate închirierii;

18. Program multianual pe perioada 2025 – 2028;

19. Programul național multianual de investiții în așezările informale

20. Program multianual pe perioada 2025 – 2028;

21. Programul național de Construcții de Interes public sau social

22. Program multianual; surse de finanțare se pot constitui din: buget de stat, fonduri rambursabile contractate sau garantate în condițiile OUG nr.64/2007, venituri proprii.

23. Program național de dezvoltare pentru localitățile urbane sub 100.000 de locuitori

24. Program multianual pe perioada 2026 – 2030;

25. Program de dezvoltare a capacității economice a localităților urbane, inclusiv de construiure și înființare de parcuri industriale.

26. Proiect tip de multiplicat.