Au „facturat” milioane de lei fără să vândă vreodată un cui, dar au fost declarați nevinovați. Un dosar de evaziune fiscală de proporții s-a stins discret în sertarele Parchetului și ale instanței ieșene. Firma-fantomă Nik Construct Metal SRL, acuzată că ar fi făcut o gaură de peste 10 milioane de lei la bugetul statului, prin facturi fictive și inginerii contabile, a scăpat basma curată: „fapta nu există”. În spatele verdictului se ascunde o anchetă șovăielnică, o justiție tolerantă și o lege cu dinți de lapte.
Un prejudiciu de peste 10 milioane de lei, o firmă-fantomă care emitea facturi ca pe bandă rulantă și un stat care privește neputincios: aceasta este radiografia unui dosar penal care s-a încheiat cu… nimic.
După aproape opt ani de anchete, inspecții, ordonanțe și audieri, magistrații ieșeni au decis: fapta nu există. Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași a pierdut lupta în instanță împotriva unei firme de apartament, Nik Construct Metal SRL, suspectată de evaziune fiscală de proporții. Cu toate că inspectorii fiscali au constatat o „gaură” de peste 10 milioane de lei în bugetul statului, judecătorul de cameră preliminară a considerat că nu există suficiente probe care să justifice trimiterea în judecată.
Evaziune fiscală de tip carusel
În plângerea depusă în 2024, Finanțele ieșene au acuzat firma Nik Construct Metal SRL că ar fi făcut parte dintr-un lanț evazionist sofisticat, în care facturile fictive și tranzacțiile iluzorii erau metoda de lucru. Potrivit sesizării, societatea și-a dedus artificial TVA-ul și și-a redus baza de impozitare prin achiziții de la „furnizori-fantomă” – firme care nu aveau sedii, angajați sau activitate reală.
Inspectorii au explicat în raportul fiscal că, între 2012 și 2017, firma ar fi omis să înregistreze și să declare venituri de milioane de lei, prezentând în schimb cheltuieli inexistente. Diferențele dintre ce a declarat și ce s-a descoperit la control sunt uriașe: TVA de plată de aproape 6 milioane lei față de doar 2,4 milioane declarate, impozit pe profit subdeclarat de peste 4 milioane lei.
Procurorii: „Fapta nu există”…dar gaura rămâne
În mod surprinzător, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași a clasat dosarul. Procurorul a considerat că fapta nu este prevăzută de legea penală, iar societatea nu a avut activitate comercială reală, așadar nu poate fi acuzată că a sustras venituri. Altfel spus, dacă firma nu a vândut nimic concret, nu putea ascunde venituri reale.
Decizia a fost confirmată și de prim-procuror, în toamna lui 2024, iar mai apoi și de judecătorul de cameră preliminară în 2025, care a concluzionat că SC Nik Construct Metal SRL nu a generat obligații fiscale proprii și că eventuala fraudă ar fi fost comisă în beneficiul altor entități.
„S-a urmărit doar obținerea de comisioane prin vânzarea de facturi fictive, nu sustragerea de la plata propriilor taxe”, este concluzia instanței.
Fiscul susține că a fost tratat superficial, acuzând anchetatorii de pasivitate și de lipsă de voință în administrarea probelor. Reprezentanții instituției au criticat faptul că s-au făcut doar „verificări sumare, aparent doar în favoarea suspectului”, fără audieri convingătoare sau verificări în teren.
„Se creează un precedent periculos. E un semnal că, în lipsa unei activități economice oficiale, poți derula circuite de milioane prin facturi fictive și să scapi nepedepsit”, susține un expert fiscal.
Firmele-fantomă – o practică veche, o lege prea blândă
Cazul Nik Construct Metal nu este singular. În ultimii ani, autoritățile au descoperit sute de „firme-fantomă” care nu fac altceva decât să ruleze facturi. Multe dintre ele sunt înființate pe numele unor persoane fără venituri, fără pregătire, uneori fără adăpost. Fiscul se vede nevoit să recupereze milioane de lei de la entități care nu dețin niciun bun în patrimoniu.
Nik Construct Metal SRL nu a avut angajați, nu a avut mijloace fixe, nu a încheiat contracte comerciale și nu a avut sedii funcționale. Cu toate acestea, a emis facturi de milioane, operând – potrivit raportului de inspecție fiscală – într-un veritabil circuit suveică, alături de alte societăți.
Dosarul penal deschis în 2017 s-a încheiat cu o decizie definitivă: plângerea Finanțelor a fost respinsă, iar instituția a fost obligată să plătească 250 de lei cheltuieli de judecată. Paguba – peste 10 milioane de lei – rămâne în aer. Nimeni nu e tras la răspundere, nimeni nu plătește.
