Autostrada Braşov-Bacău are Certificat de Urbanism, Consiliul Judeţean Braşov anunţând, joi, că documentul care stabileşte traseul A 3 în judeţ a fost semnat de preşedintele instituţiei, Adrian Veştea.
Beneficiara Certificatului de Urbanism este Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR) SA, prin firma de proiectare SC Consitrans SRL, care urmează să întocmească Studiul de Fezabilitate, în baza avizelor şi acordurilor obţinute de la autorităţile competente.
Prin acest studiu se vor stabili indicatorii tehnico-economici ai investiţiei şi se poate avansa către etapa de expropriere a terenurilor şi, ulterior, de obţinere a Autorizaţiei de Construire, se arată într-un comunicat transmis, joi, de CJ Braşov.
‘În urma avizelor favorabile emise de cele opt primării pe teritoriul cărora se desfăşoară traseul viitoarei şosele de viteză, am emis Certificatul de Urbanism pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţie a Autostrăzii Braşov-Bacău. (…) La nivelul Consiliului Judeţean, susţinem toate demersurile procedurale pe care CNIR SA le are de realizat în perspectiva lansării etapei de execuţie pe care o aşteptăm cu toţii. Această autostradă este un obiectiv de infrastructură extrem de important la nivel regional şi naţional, având în vedere că va asigura o conexiune rapidă între centre economice importante, Braşov şi Bacău’, a declarat joi, citat într-un comunicat de presă, preşedintele CJ Braşov.
Terenurile afectate de traseul obiectivului, care în judeţul Braşov se desfăşoară pe o lungime de 37 de kilometri, includ imobile situate preponderent în extravilanul localităţilor Codlea, Hălchiu, Braşov, Bod, Sânpetru, Hărman, Prejmer şi Teliu, fiind atât suprafeţe din domeniul public, cât şi terenuri private, aparţinând unor persoane fizice şi juridice.
Sectorul Braşov-Bacău al Autostrăzii A13 se va conecta cu tronsonul Sibiu-Făgăraş-Braşov printr-un nod de mare viteză, care va fi construit în zona de nord a municipiului Codlea, unde este prevăzută şi intersecţia cu Autostrada A3 Bucureşti-Braşov.
La autorizarea traseului s-a încercat evitarea străpungerii intravilanelor delimitate de planuri urbanistice generale şi planuri urbanistice zonale aprobate conform legii, cât şi evitarea afectării altor construcţii existente autorizate, doar municipiul Braşov fiind traversat pe intravilan de acesta, se precizează în comunicatul citat.
