Bruxelles-ul se pregătește să analizeze în detaliu modul în care Germania aplică regulile Schengen, în contextul în care guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz ia în calcul prelungirea controalelor interne temporare la frontierele terestre. Potrivit unor surse familiare cu procesul, Comisia Europeană va demara în martie o evaluare comună cu statele membre privind respectarea normelor și garanțiilor prevăzute de acquis-ul Schengen, notează Politico.
Decizia vine după o investigație de presă care a arătat că Germania a introdus alerte în Sistemul de Informații Schengen pentru cetățeni ucraineni care executaseră pedepse în penitenciare aflate sub control rusesc, blocând astfel intrarea lor în Uniunea Europeană. Autoritățile ucrainene susțin că lista foștilor deținuți fusese transmisă către Europol doar în scop informativ, însă numele au ajuns ulterior în baza de date utilizată de autoritățile de frontieră din întreg spațiul Schengen.
Evaluarea va aduce o nouă presiune asupra Berlinului, care a impus controale polițienești temporare și aleatorii la propriile frontiere naționale și a jucat un rol tot mai activ în modelarea modului în care alte state gestionează frontiera externă a UE. În martie, executivul german trebuie să decidă dacă prelungește măsura, criticată de numeroși oficiali europeni drept contrară principiului liberei circulații.
Critici privind „fragmentarea” spațiului Schengen
„Spațiul Schengen este tăiat ca o brânză elvețiană”, a declarat eurodeputatul sloven Matjaž Nemec, membru al grupului de monitorizare a frontierelor din Parlamentul European. El a acuzat Comisia că „închide ochii la încălcări flagrante ale dreptului UE” și permite unor state mari precum Germania și Franța să mențină controale fără consecințe.
Fostele persoane deținute, organizațiile pentru drepturile omului și avocații susțin că schimbul de informații a coincis cu o creștere a interdicțiilor de intrare, separând familii și lăsând foștii prizonieri în fața unor decizii de securitate opace, dificil de contestat. Săptămâna trecută, Comitetul European pentru Protecția Datelor a avertizat că Germania și alte state nu furnizează suficiente date pentru a permite evaluarea respectării drepturilor persoanelor vizate în cadrul Sistemului de Informații Schengen.
La rândul său, eurodeputatul finlandez Pekka Toveri a declarat că situația ucrainenilor deținuți de Rusia „trebuie îmbunătățită”, subliniind că războiul de agresiune al Rusiei creează situații excepționale pentru sistemele europene de securitate. „Gestionarea frontierelor externe ale Europei este esențială pentru credibilitatea Schengen”, a spus el, avertizând însă că măsurile trebuie calibrate cu atenție.
Extinderea controalelor interne și presiunea politică
Germania a reintrodus controale interne în contextul crizei refugiaților din 2015, folosind prevederile de urgență ale legislației UE, care permit verificări temporare în „circumstanțe excepționale”. În anii următori, pe fondul ascensiunii partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, controalele au fost extinse și prelungite în repetate rânduri.
În 2024, Berlinul a autorizat verificări temporare de-a lungul tuturor frontierelor terestre, aplicate pe bază aleatorie. Odată cu instalarea guvernului condus de Friedrich Merz în primăvara lui 2025, politica a fost consolidată, iar ministrul de interne Alexander Dobrindt a suplimentat semnificativ efectivele poliției federale la frontiere.
Statele vecine și-au exprimat nemulțumirea, susținând că măsurile afectează libera circulație a bunurilor și persoanelor. Ministrul de interne al Luxemburgului, Léon Gloden, a acuzat Comisia că nu monitorizează suficient justificarea acestor controale și a cerut intervenții mai ferme din partea Bruxelles-ului.
Alertele germane cu efect în întreg spațiul Schengen
În baza articolului 24 din regulamentul Sistemului de Informații Schengen, orice stat membru poate semnala o persoană drept amenințare la adresa ordinii publice sau securității interne, iar celelalte state sunt obligate să refuze intrarea. Documente analizate de presă arată că Germania a introdus astfel de alerte pentru foști prizonieri ucraineni, pe baza unei liste de 3.738 de nume transmise prin Europol.
Autoritățile germane au explicat că alertele sunt emise doar după evaluări individuale și că pot lua în considerare informații primite prin Europol. Oficiul Federal pentru Protecția Constituției a indicat că există cazuri în care cetățeni ucraineni aflați în teritorii ocupate sau transferați în Rusia au fost abordați sau exploatați de serviciile de informații ruse.
Criticii susțin însă că standardul probatoriu nu este clar. „Controlul sporit este legitim în sine, dar trebuie evitată tratarea victimelor războiului ca suspecți implicit”, a declarat eurodeputata cehă Nikola Bartůšek, subliniind că evaluările trebuie să fie bazate pe probe.
Drepturi individuale și lipsa de transparență
Comisia Europeană coordonează anual evaluări Schengen prin echipe de experți naționali, cu sprijinul agențiilor europene, iar rezultatele sunt sintetizate în rapoarte de țară și într-un „Schengen Scoreboard” anual. Totuși, mai mulți eurodeputați susțin că mecanismul este prea tehnocratic și lipsit de forță executorie.
Eurodeputata germană Birgit Sippel a afirmat că „chiar și cele mai bune evaluări sunt ineficiente dacă lipsește voința politică” de a respecta regulile. Ea a acuzat Comisia condusă de Ursula von der Leyen că nu a intervenit suficient în cazul controalelor interne reintroduse de Germania.
Datele disponibile indică diferențe semnificative între state în ceea ce privește gestionarea cererilor de acces și rectificare a datelor din Sistemul de Informații Schengen. În 2024, Germania a primit 4.169 de solicitări de acces din partea persoanelor semnalate, aprobând aproximativ jumătate dintre acestea, un procent inferior altor state cu volume similare.
În martie, o echipă coordonată de Comisie, formată din peste 60 de experți, urmează să efectueze vizite pe teren, să solicite documente și să verifice dacă mecanismele de control împiedică utilizarea automată sau categorială a alertelor. Rezultatele evaluării ar putea influența nu doar decizia Berlinului privind prelungirea controalelor, ci și dezbaterea mai amplă despre viitorul spațiului Schengen și echilibrul dintre securitate și libera circulație în Uniunea Europeană.
