
La Direcția de Copchii, stimabile, e lucru mare, nu glumă! Acolo nu se cresc doar prichindei, ci și afaceri zdravene, cu biberonul bugetului la gură și cu scutecul de milioane bine prins.
În frunte, nenea Adjunctu’ – om serios, cu mapă groasă și cu declarație de avere și mai groasă. Are teren cât să joace copiii fotbal până la pensie: unul de 4.000, altul de 661, încă unul de 2.788 – să fie, că nu strică! Ba și moșie la Covasna, 10.000 de metri, să pască liniștea pe ea. Casă de 273 de metri, trei trăsuri nemțești – un Passat, un Golf și, că doar nu-i oricine, un BMW de 2022, să meargă treaba unsă. Și toate astea dintr-un salariu de bugetar, cu 45 de lei mai mare decât al Șefului cel Mare! Patruzeci și cinci, stimabile! Diferență de caracter, nu alta!
Dar piesa de rezistență nu-i aici, ci la Hârlău. O căsuță cumpărată pentru Direcție de la cumătrul Mihulcă, antreprenor cu state vechi la supt din contracte publice. „N-are nicio legătură!”, zice nenea Adjunctu’. „Cumătrul nu-i rudă! Eu am cununat băiatul, nu pe el!” Aoleu, ce logică sublimă! Dacă-i pe-așa, mâine-poimâine aflăm că nici finu’ nu-i fin, ci doar un copil cu lumânare.
Mica familie Mihulcă – furnizor oficial de case pentru copchii orfani și, neoficial, de racorduri la canalizare pentru vila din Horpaz a dom’ Director General. „N-am avut nicio treabă!”, zice antreprenorul. „Ba da, au venit doi oameni, dar i-am plătit!”, zice Directorul. Perfectă armonie! Unul n-a fost, altul l-a plătit.
Iar peste toate plutește, blând și protector, Don Costelo, mângâind pe creștet administrația și șoptind: „Să fie pace și contracte!” Și la final de povestioarâ, Unchiul nostru, care se dă un fel de regizoraș de provinție, a făcut un mic scenariu imaginat, între doi copchilași de pe acolea. — Măi, Ionică, ce-i aia „cumătrie”?
— E când zici că n-ai nicio legătură… da’ ești bine legat.
— Legat cu ce?
— Cu sfoară de botez și cu panglică de contract.
— Și Deneau’?
— Deneau’ dezleagă ce-i încurcat și leagă ce-i dezlegat… da’ numai dacă găsește nodu’.
— Și aici?
— Aici nodu’ e finu’, nașu’ și casa.
— Și copchiii?
— Copchiii nu-s legați de nimic. Doar de speranță… restu’ sunt bine legați între ei.






















































