Ţinta României pentru 2026 este atragerea a cel puţin 15 miliarde de euro fonduri europene, sumă ce reprezintă dublarea maximului istoric de atragere a unor astfel de fonduri, a anunțat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
Aceşti bani vor fi investiţi în spitale, şcoli, autostrăzi, infrastructură locală şi competitivitate economică, a mai spus Pîslaru.
Ministrul afirmă că, înainte de iunie 2025, statul plătea în medie 86,6 milioane de euro pe lună din fonduri europene, iar în ultimele 6 luni a ajuns la 456,2 milioane de euro pe lună – adică de peste 5 ori mai mult.
Pîslaru prezintă ritmul accelerat al absorbţiei fondurilor europene
În primele şase luni ale anului 2025, România trimisese la Bruxelles cereri de plată de 3 miliarde de euro, iar în ultimele şase luni suma a urcat la 6,3 miliarde de euro. De asemenea, la banii europeni deja încasaţi, s-a trecut de la 2,9 miliarde de euro la 5,2 miliarde de euro, mai spune ministrul.
„Pentru prima dată, vă prezint ÎN EXCLUSIVITATE cifrele reale ale situaţiei în care ne aflăm, pe care nu le veţi auzi la TV sau în altă parte! Acum că v-am atras atenţia, o mica notă personală: Este prima mea postare după ceva vreme. Finalul lui 2025 m-a găsit epuizat şi cu probleme medicale care m-au forţat să realizez că, uneori, corpul cere un răgaz, chiar şi atunci când responsabilitatea te împinge de la spate. Nu am avut energia pentru bilanţuri festive la sfârşit de an, dar pot spune cu mâna pe inimă: efortul şi nopţile lungi la minister au meritat fiecare secundă. Nu am căutat recorduri, ci să recuperăm timpul pe care România nu-l mai are de pierdut. Datele de la 31 decembrie arată că, atunci când muncim profesionist, câteva luni pot recupera câţiva ani”, afirmă Dragoş Pîslaru pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, în ultimele şase luni, banii europeni au început să ajungă în economie de cinci ori mai rapid. Analiza comparativă a datelor evidenţiază o accelerare masivă şi fără precedent a procesului de absorbţie în ultimele 6 luni, comparativ cu întreaga perioadă de la începutul exerciţiului financiar 2021-2027 (1 ianuarie 2021 – 23 iunie 2025).
„La rata de absorbţie curentă (sume solicitate Comisiei Europene) performanţa este şi mai remarcabilă – de la 3 miliarde (9,91%) am sărit la 6,3 miliarde (20,4%). Asta înseamnă o dublare a absorbţiei în ultimele 6 luni. Pentru sceptici, chiar şi la rata de absorbţie efectivă (rambursări de la Comisia Europeană) am găsit 2,9 miliarde adică 9,41% (acumulată în 4 ani şi jumătate) şi am reuşit să o ducem la 5,2 miliarde adică 16,6% în doar 6 luni. Adică 2,3 miliarde euro intraţi în conturile statului în această perioadă”, afirmă ministrul Investiţiilor şi proiectelor Europene.
Performanţa fondurilor europene a crescut de peste cinci ori
Dragoş Pîslaru prezintă şi câteva cifre „adiţionale” care „demonstrează eficienţa guvernării actuale”:
1. Ritmul lunar de plată (Viteza de execuţie)Diferenţa de viteză între cele două perioade este spectaculoasă:
• Perioada ianuarie 2021 – iunie 2025 (54 luni): S-au plătit, în medie, 86,6 milioane € pe lună.
• Perioada iunie 2025 – decembrie 2025 (6 luni): Ritmul a crescut la 456,2 milioane € pe lună.
• Concluzie: Guvernul actual a lucrat de 5,2 ori mai rapid decât media perioadei precedente
2. Eficienţa în rambursări (Bani recuperaţi de la UE:
Capacitatea de a aduce banii înapoi în bugetul de stat a crescut exponenţial:
• Perioada anterioară: Media a fost de aproximativ 54 milioane € pe lună.
• Mandatul actual: Media a sărit la 374 milioane € pe lună.
• Concluzie: Ritmul de rambursare a crescut de aproape 7 ori.
3. Pondere istorică în doar şase luni
Deşi reprezintă doar 10% din timpul scurs de la începutul programului 2021-2027, ultimele 6 luni au contribuit decisiv la rezultatele totale ale României:
• 37% din toate plăţile făcute în acest exerciţiu financiar (2021-2027) au fost realizate în ultimele 6 luni de mandat.
• 43% din totalul rambursărilor de la Comisia Europeană pentru perioada 2021-2027 au fost încasate în acest interval scurt.
„Sinteza progresului: În doar jumătate de an, s-a reuşit realizarea a peste o treime din tot ce s-a făcut în precedenţii 4 ani şi jumătate. Faptele vorbesc: Ritmul mediu lunar de absorbţie a crescut de peste 5 ori faţă de perioada 2021 – iunie 2025. Fondurile europene sunt singura noastră şansă reală de a compensa deficitul bugetar şi de a repara efectele gestiunii populiste a banilor naţionali din trecut. Ţinta pentru 2026: Vom lansa toate apelurile rămase. Obiectivul este de peste 5 miliarde € atraşi doar pe coeziune anul acesta. Nu va exista o întrerupere abruptă; pregătim deja continuitatea pentru programarea 2028-2034 printr-un plan de ţară coerent. Suntem deja actor activ în negocierile de la Bruxelles pe noul cadru financiar multianual şi vom maximiza interesul României de a atrage peste 60 miliarde de euro bani nerambursabili”, precizează Dragoş Pîslaru.
PNRR este pregătit pentru o absorbţie maximă în 2026
În privinţa PNRR, Pîslaru aminteşte că în iunie 2025, acest program era „într-un punct critic”.
„Negocierile cu Comisia Europeană erau blocate, aveam o cerere de plată suspendată şi o bulibăşeală totală în implementare, cu o supracontractare fără număr şi culminând cu lipsă totală de transparenţă şi de instrumente de management care să ţină lucrurile sub control. Astăzi, lucrurile stau complet diferit: În ultimele 6 luni, similar cu ce am văzut pe Coeziune, am absorbit o treime din tot ce s-a încasat prin PNRR din 2021 până în prezent. La 30.06.2025 execuţia era de 6,8 miliarde euro. La 31.12.2025 execuţia a ajuns la 9,7 miliarde euro, cu 3 miliarde de euro mai mult, absorbiţi doar în guvernarea Bolojan”, menţionează Pîslaru.
Ministrul mai spune că a fost renegociat PNRR şi „pus pe un făgaş responsabil„ pentru a maximiza absorbţia, a fost pus totul în transparenţă prin Tabloul de bord PNRR, aşa încât toate cele peste 20.000 de proiecte aflate în implementare pot fi urmărite de toată societatea, au fost „împinse” reforme importante, care vor fi finalizate în 2026, a fost depusă Cererea de Plată nr. 4 în valoare de 2,62 miliarde €.
„Pe scurt, în sfârşit Guvernul ştie ce face, de ce face şi pentru ce face lucruri pe PNRR. Şi da, 2026 este Anul PNRR. Avem o ţintă ambiţioasă de 10 miliarde € pentru acest an. Acest succes nu este doar al meu. Vreau să le mulţumesc colegilor din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi din celelalte ministere, autorităţilor locale, beneficiarilor privaţi şi, în mod special, prim-ministrului Ilie Bolojan şi preşedintelui Nicuşor Dan pentru susţinerea constantă şi înţelegerea importanţei vitale a acestor bani pentru modernizarea României”, afirmă Pîslaru.
Şeful MIPE spune că este „realist”, întrucât „provocările sunt uriaşe, tensiunea socială există, iar timpul pentru PNRR şi implementarea fondurilor europene este scurt”, dar adaugă că este şi „optimist”.
„Ţinta noastră pentru 2026 este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene. Minimum 15 miliarde de euro care să ajungă în investiţii cheie în spitale, şcoli, autostrăzi, infrastructură locală şi competitivitate economică. Pe baza absorbţiei şi a creşterii ritmului din ultimele 6 luni, este cu adevărat posibil. Un efort colectiv, patriotic dacă vreţi, prin care modernizăm împreună România. Un parteneriat larg, care poate arăta că se poate şi în România”, mai spune ministrul Dragoş Pîslaru.
