Deși 2025 a fost prezentat de autorități drept un an decisiv pentru dezvoltarea județului Iași, marile proiecte strategice au rămas, în mare parte, blocate între promisiuni, licitații și proceduri administrative. Spitalul Regional de Urgență, autostrăzile A7 și A8 sau noul stadion sunt exemplele cele mai vizibile ale unui decalaj tot mai mare dintre planificare și implementare.
Spitalul Regional de Urgență din Iași, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură sanitară din România, a depășit etapa licitațiilor, iar constructorul a fost desemnat încă din cursul anului. Cu toate acestea, la final de 2025, lucrările nu au început efectiv, iar termenele inițiale par tot mai greu de respectat. Situația ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea statului de a transforma un proiect strategic într-o investiție concretă, mai ales într-o regiune unde presiunea asupra sistemului sanitar este majoră.
Petru Movilă, consilier în cadrul Primăriei Iași, susține că administrația locală și-a îndeplinit toate obligațiile care îi reveneau în acest proiect, însă lipsa de acțiune aparține altor instituții:
„Dacă vorbim de stadion, de sală de sport, de opere, vedem clar că Guvernul României nu a alocat încă niciun ban pentru aceste proiecte. În ceea ce privește Spitalul Regional de Urgență, proiect în care Primăria Municipiului Iași este partener, noi am rezolvat toate responsabilitățile pe care le aveam. S-a câștigat licitația, a fost desemnat constructorul de aproape două luni și încă nu am văzut nimic concret pe teren.”
Nici proiectul noului stadion din Iași nu oferă motive de optimism. Deși anunțat drept o investiție majoră pentru oraș, acesta pare să fi fost din nou amânat pe termen nedefinit. Primăria a decis reducerea cu 24% a sumei alocate pentru demararea lucrărilor la noua arenă din zona șes Bahlui, o parte importantă din finanțare fiind redirecționată către proiecte rutiere aflate în întârziere. Decizia reflectă constrângerile bugetare, dar și prioritizarea infrastructurii de bază în detrimentul proiectelor cu impact simbolic și social.
În paralel, infrastructura rutieră rămâne un punct sensibil. Autostrada A7 (Autostrada Moldovei) a intrat în construcție pe anumite tronsoane, însă avansul este fragmentat, iar beneficiile nu se resimt încă la nivel regional. Autostrada A8 (Autostrada Unirii), considerată vitală pentru legătura dintre Moldova și Transilvania, se află în continuare în faza de proiectare și licitare. Traversarea Carpaților și conectarea Iașiului de vestul țării rămân obiective asumate politic, dar fără un calendar clar de finalizare.
„După multe bâlbâieli, vedem că, în final, cel puțin din punct de vedere juridic, există contracte pentru A8 până la Prut și a fost identificată soluția pentru ca tronsonul A7 de la Pașcani la Siret să fie realizat și finanțat”, a declarat Petru Movilă. Acesta a subliniat însă că progresele sunt mai degrabă administrative decât vizibile în teren.
Reprezentanții Primăriei Iași susțin că, în ciuda blocajelor din marile proiecte naționale, administrația locală a reușit să atragă fonduri importante pentru investiții aflate în responsabilitatea directă a municipalității: infrastructură stradală, școli, licee, creșe, grădinițe și spitale precum Spitalul Parhon sau Spitalul de Recuperare. „Vorbim de sute de milioane de euro atrase pe proiecte depuse și câștigate de Primăria Municipiului Iași”, afirmă Movilă.
Totodată, administrația locală aruncă o parte din responsabilitate asupra parlamentarilor ieșeni, acuzați de lipsă de implicare în susținerea proiectelor mari la nivel guvernamental.
„Niciun parlamentar de Iași, în acest an, nu a fost la Primăria Municipiului Iași să se intereseze, să-și asume vreun proiect și să facă demersuri la ministerele de resort pentru ca aceste investiții să prindă viață”, a mai declarat consilierul.
În ciuda acestor tensiuni politice și întârzieri administrative, autoritățile locale insistă că proiectele rămân prioritare și esențiale pentru viitorul regiunii. Spitalul Regional de Urgență, autostrăzile și marile investiții urbane sunt văzute în continuare drept piloni ai dezvoltării economice și sociale a Moldovei.
Bilanțul anului 2025 indică însă clar o realitate inconfortabilă: Iașiul se află încă într-o etapă a promisiunilor și a documentelor, în timp ce implementarea efectivă a marilor proiecte întârzie. Pentru locuitori, miza nu mai este lansarea de noi planuri, ci transformarea celor existente în rezultate concrete, vizibile și funcționale.
