O stradă publică din Copou a fost reconfigurată pentru confortul unui singur actor economic, conectat politic până în măduva oaselor. Trotuarele au devenit parcări, pietonii au fost exilați pe carosabil, iar Primăria Iași a asistat complice la confiscarea spațiului comun în favoarea clientelei unui restaurant de lux, controlat de milionarul Emil Teofil Bălteanu. Pentru un ieșean de rând nu se găsesc niciodată soluții legale, dar în contrapondere există resurse de eficiență fulgerătoare atunci când beneficiarul este „cine trebuie”: un milionar PNL, fost șef de partid, colonel în rezervă, cu o avere care i-ar permite să-și construiască propria parcare, dar nu și să respecte legea. În zona Nicu Gane, regulile urbanismului au fost suspendate, iar domeniul public a fost tratat ca anexă privată, cu popici, inscripții și amenajări apărute „din pix”, în dispreț față de siguranța oamenilor și de orice aparență de legalitate.
Cazul de față nu este doar o relatare despre niște locuri de parcare acaparate ilegal. Este radiografia unui oraș în care puterea politică funcționează ca agent imobiliar pentru privilegiați, Poliția Locală joacă rolul figurantului obedient, iar cetățenii sunt reduși la obstacole. La Iași, strada e a tuturor – până când devine, peste noapte, a unui singur „băiat deștept”.
La poalele Copoului, pe o stradă îngustă și altădată liniștită, s-a produs peste noapte o transformare care spune totul despre felul în care administrația din Iași înțelege „interesul public”. Trotuare deja subdimensionate au fost practic confiscate și transformate în locuri de parcare dedicate unui restaurant de lux, proaspăt preluat de un personaj cu greutate financiară și politică: Emil Teofil Bălteanu, milionar, fost șef PNL Iași, colonel de Securitate în rezervă.
Rezultatul? Pietonii – copii, părinți, vârstnici, sunt obligați să meargă pe carosabil, printre mașini, pentru ca un local privat să-și poată parca clientela. O situație revoltătoare, dar mai ales ilegală.
Parcări apărute „din pix”, fără bază legală
Trotuarele nu au fost scoase legal din domeniul public și nici nu au fost schimbate din punct de vedere urbanistic în altă categorie de folosință. Cu toate acestea, au apărut marcaje, popici și inscripții de tipul „Parcare rezervată restaurant”, ca și cum strada ar fi fost trecută în proprietate privată.
Mai grav, aceste așa-zise parcări nici măcar nu respectă standardele minime: mașinile sunt parcate jumătate pe trotuar, jumătate pe carosabil. Adică exact definiția haosului urban tolerat – sau mai degrabă comandat de Primăria Iași.
„Miroase de la distanță a combinații liberale”
Locuitorii străzii Nicu Gane vorbesc despre un favoritism grosolan, apărut simultan cu schimbarea proprietarului restaurantului „La Conac”.
„Deodată, după ani de cereri către domnul Chirica pentru locuitorii zonei, s-au atribuit preferențial vreo șase locuri unui anume domn care a preluat restaurantul. Dintr-o pocnitură de degete, primăria a schimbat configurația parcărilor. Miroase, de la distanță, a combinații liberale”, spune Cristi Moisescu, riveran.
Până atunci, spun oamenii, parcările erau la liber, iar cererile vizau o sistematizare echitabilă, nu rezervări dedicate unui singur agent economic. Peste noapte, însă, administrația locală a devenit extrem de eficientă: a compartimentat și a oferit peste 40–50% din spațiul disponibil unui „nou venit”.
Strada tuturor, dar folosită de un singur „băiat deștept”
„Popicii sunt amplasați ilegal pe carosabil, iar inscripțiile cu «Parcare rezervată restaurant» sunt nule. Nu și-a luat restaurantul și strada din față. Aia e a tuturor ieșenilor!”, spune un alt locatar.
Un alt riveran vorbește deschis despre o „măgărie” făcută fără consultare publică, fără informare și fără transparență: „Peste noapte au apărut vreo șase rezervări. Locatarii care trăiesc acolo de zeci de ani n-au fost întrebați. Pute a favoritism de la 100 de kilometri.”
Obedientul Zanfirescu, complice la o ilegalitate
Ironia sorții face ca pe panoul pus abuziv de către Bălteanu pe gardul cârciumii, pe care ar fi trebuit să se regăsească HCL-ul în baza căruia s-a făcut concesiunea terenului pentru amenajarea locurilor de parcare, sau numărul autorizației, lucru inexistent, se află o înștiințare de la Poliția Locală, dispusă atât de discret și aservit, astfel încât să nu deranjeze vizual enunțul central al panoului, respectiv – “Parcare rezervată restaurant”
“Având în vedere adoptarea de către Consiliul Localal Municipiului Iași a Hotărârii nr. 130/28 aprilie 2022 privind aprobarea regulamentului de exploatarea domeniului public destinat parcării autovehiculelor în Municipiul Iași. Poliția Locală vă informează că, începând cu data de 10 iunie a.c., prin agenții constatatori, pune în aplicare măsurile sancționatorii”, se arată în “comunicatul” lipit de panoulul lui Bălteanu, sub semnătura lui Liviu Zanfirescu, omul care prin defectuosul management al Poliției Locale, prejudiciază zilnic interesul ieșenilor.
În loc ca un astfel de document să stea la baza înștiințării lui Bălteanu că va fi sancționat și, totodată, somat să dezafecteze acele parcări ilegale, târșoșii “constatatori” de la Poliția Locală s-au rezumat a lipi acel document de panou, ca semn al trecerii lor fără sens prin zonă. Să vezi o astfel de ilegalitate și să nu o sancționezi sau să o gestionezi din punct de vedere legal este curată complicitate și slugărnicie.
Cine este beneficiarul acestei ilegalități?
Noul proprietar al restaurantului „La Conac” este Emil Teofil Bălteanu, un personaj deloc străin de cercurile de putere. Achiziția – 950.000 de euro pentru 765 mp de teren și o vilă de 250 mp, a fost făcută prin firma Konac Allessdar SRL, unde Bălteanu este asociat, iar administrator este Gabriela Bălteanu, soția acestuia.
Averea sa este estimată la aproximativ 7 milioane de euro. Este cel mai mare distribuitor de porțelanuri Bohemia din România, cu profituri de circa 1 milion de euro la trei ani, deține lanțul de farmacii Longavit, exploatează aproximativ 300 de hectare de teren agricol și a fost șef PNL Iași în 2016. Astăzi se prezintă public drept susținător al mișcărilor civice pro-autostrăzi.
Ironia este amară: un „activist civic” beneficiază de o ilegalitate urbană care pune în pericol siguranța pietonilor, spațiul public este tratat ca pradă, iar administrația funcționează ca un serviciu de interes pentru milionari conectați politic.
