O cezariană considerată „de rutină” s-a transformat într-un coșmar medical și juridic pentru o femeie din Iași, care acuză doi medici de la Maternitatea „Elena Doamna” că i-au pus viața în pericol și i-au compromis definitiv șansele de a mai avea copii. După ani de sângerări, intervenții tardive și explicații evazive, cazul a ajuns în instanță, unde judecătorii au decis că procesul de malpraxis trebuie judecat pe fond, în ciuda tentativelor de blocare ale spitalului și medicilor, într-un dosar complicat și de falimentul asiguratorilor.
O femeie din Iași susține că a fost la un pas de moarte după o cezariană făcută la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Elena Doamna”. După ani de sângerări, intervenții și diagnostice tardive, cazul a ajuns în instanță. Tribunalul a respins tentativele de închidere a procesului și a decis că procesul de malpraxis trebuie judecat pe fond. În paralel, asiguratorii medicilor și ai spitalului sunt în faliment.
În noiembrie 2020, Raluca Mălinoiu Anamaria intra în Spitalul „Elena Doamna” din Iași pentru a naște. Era o cezariană programată. Un eveniment medical considerat, în limbajul sec al protocoalelor, „de rutină”. Cinci ani mai târziu, femeia se luptă în instanță cu cei doi medici care au operat-o – Aursulesei Violeta Elena și Covali Ana Roxana, cu spitalul și cu un sistem care pare să se fi mobilizat mai degrabă pentru a se apăra pe sine decât pentru a explica ce s-a întâmplat cu adevărat.
Dosarul, aflat acum pe rolul Tribunalului, nu este încă despre vinovății medicale stabilite. Este despre ceva mai elementar: dacă justiția îi va permite sau nu unei paciente să afle adevărul.
„Uterul este gol”. Diagnostic de externare
La 23 noiembrie 2020, cele două doctorate obstetriciene efectuează cezariana. Intervenția decurge aparent normal. Patru zile mai târziu, la externare, un alt medic realizează o ecografie și consemnează că „uterul este gol”. Raluca Mălinoiu pleacă acasă. Doar că nu se vindecă.
Urmează săptămâni și luni de sângerări persistente, considerate inițial „normale” în perioada post-partum. La două luni de la naștere, în 15 ianuarie 2021, femeia suferă o hemoragie masivă. Ajunge de urgență la spital. De data aceasta, ecografia spune altceva. Diagnosticul este de hemoragie post-cezariană. Soluția propusă-chiuretaj uterin evacuator și hemostatic. Medicii extrag fragmente mari de țesut și cheaguri de sânge. Un raport histopatologic ulterior confirmă: resturi tisulare rămase în uter.
„Viața v-a fost pusă în pericol”, i-ar fi spus medicul care a intervenit atunci, potrivit susținerilor reclamantei din dosar.
Fragmente rămase, riscuri permanente
Problemele nu se opresc aici. În aprilie 2021, la un nou control ginecologic, se descoperă un alt fragment de țesut, de aproximativ 2 cm. Nu este operat, ci eliminat ulterior cu ajutorul anticoncepționalelor.
În mai 2021, verdictul este și mai greu de dus: șansele Ralucăi Mălinoiu de a mai rămâne însărcinată au scăzut semnificativ. Medicii vorbesc despre riscul de ruptură uterină, cauzat atât de cezariană, cât și de chiuretajul ulterior.
Pentru femeie, lanțul de evenimente are o explicație clară: la naștere nu ar fi fost îndepărtate complet resturile placentare, iar la externare acestea nu ar fi fost observate ecografic. O eroare inițială, dublată de o a doua, care a lăsat-o să sângereze luni întregi.
Lupta cu sistemul începe abia în 2023
Acțiunea în instanță este introdusă în decembrie 2023. Raluca Mălinoiu cere 100.000 de euro daune morale și cheltuieli de judecată, de la cei doi medici implicați și de la Spitalul „Elena Doamna”.
Apărările vin rapid și pe un front comun. Spitalul și unul dintre medici invocă prescripția, susținând că termenul de trei ani a început să curgă din noiembrie 2020, data cezarienei, și că procesul ar fi tardiv. Spitalul mai invocă și lipsa calității procesuale pasive, arătând că răspunderea ar aparține exclusiv medicilor. Judecătorul respinge ambele excepții.
Într-o motivare importantă, instanța arată că, în cazurile de malpraxis, termenul de prescripție începe să curgă din momentul în care pacientul află sau putea afla atât existența prejudiciului, cât și cauza lui. În acest caz, momentul-cheie este 15 ianuarie 2021, data chiuretajului și a descoperirii fragmentelor tisulare. Prin urmare, acțiunea din decembrie 2023 este depusă în termen.
Cât despre spital, judecătorul reamintește un lucru esențial, adesea ignorat în discursul public, și anume că unitățile sanitare răspund civil în solidar cu personalul medical pentru prejudiciile produse pacienților. Spitalul nu poate ieși din proces doar ridicând din umeri.
Asigurările care nu mai există
Un detaliu revelator pentru starea sistemului apare în plan secund, dar devine rapid central: – asiguratorii. Atât medicii, cât și spitalul aveau, la momentul faptelor, polițe de asigurare de malpraxis. Doar că, între timp, companiile respective – City Insurance și Euroins – au intrat în faliment.
Asiguratorii cer disjungerea cauzei și încetarea procesului împotriva lor. Instanța acceptă disjungerea, formând un dosar separat, dar nu închide ușa. Dosarul privind asigurările va continua separat, într-un context juridic complicat, cu Fondul de Garantare a Asiguraților în prim-plan. Pentru pacientă, asta înseamnă ani suplimentari de procese, chiar și în ipoteza în care va câștiga pe fond.
Procesul de malpraxis propriu-zis nu a început încă. Tribunalul a decis doar că poate și trebuie să înceapă. Următorul termen este în februarie 2026, când cauza va fi repusă pe rol cu citarea părților.
