Guvernul României a transmis duminică, prin Biroul de presă, o serie de precizări privind deciziile referitoare la majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate, respectiv clădiri, terenuri și autovehicule, ca urmare a întrebărilor adresate de jurnaliști.
Executivul precizează că reforma impozitării proprietății „se impunea”, în condițiile în care România înregistra una dintre cele mai scăzute ponderi ale veniturilor din impozitarea proprietăților la nivel european. „România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene, doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media UE”, se arată în comunicat.
Guvernul indică existența unor „disproporții majore” între nivelurile de impozitare de la o localitate la alta, subliniind că valoarea impozitelor „nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice”. În același timp, gradul de colectare era redus, iar impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. „Peste o treime din impozite nu erau încasate”, arată Executivul.
„Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creșterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta”, se precizează în document.
Potrivit Guvernului, reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar. Măsura este inclusă și în planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de Comisia Europeană.
Executivul arată că, deși discuțiile privind impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor au existat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe guverne. „Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR, cererile de plată 4 și 5, între 300 și 500 de milioane de euro, și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare”, se mai arată în comunicat.
În ceea ce privește contextul adoptării măsurilor, Guvernul precizează că acestea au fost decise pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor din PNRR. Intrarea lor în vigoare a fost însă întârziată „ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale subsecvente”.
„Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților administrației publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare”, menționează Executivul, precizând că acest calendar comprimat a generat „sincope în implementare”, inclusiv probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul ale deciziilor de impunere și diferențe de aplicare între unități administrativ-teritoriale. „În prezent, autoritățile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncționalități”, se mai arată în comunicat.
Referitor la impactul bugetar, Guvernul estimează că aplicarea noilor cuantumuri va conduce la o creștere a veniturilor din impozitele pe proprietate cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025. Detaliat, majorarea este estimată la 1,42 miliarde de lei pentru clădiri, 1,09 miliarde de lei pentru terenuri și 1,18 miliarde de lei pentru autoturisme și alte mijloace de transport.
„Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar”, subliniază Executivul.
În cazul clădirilor și terenurilor, Guvernul arată că a fost actualizată baza de impozitare prin eliminarea valorilor istorice sau depășite. „Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027”, se precizează în comunicat.
Creșterea bazei de impozitare este de aproximativ 70%, până la 2.677 lei/mp, echivalentul a circa 535 euro/mp, valoare considerată „un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard”. Măsurile sunt prezentate ca fiind tranzitorii, până la introducerea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților.
Totodată, sunt eliminate scutirile și facilitățile considerate nejustificate, „în vederea conformării cu jalonul din PNRR și cu recomandările Banca Mondială”. Facilitățile stabilite la nivel local rămân posibile doar „în cazuri țintite”, în limita a 5% din veniturile colectate în anul anterior.
Guvernul mai arată că majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70–80%, însă „în situații punctuale pot apărea diferențe”, ca urmare a eliminării coeficienților de reducere pentru vechimea clădirilor, a actualizării bazei de impozitare și a eventualei majorări a cotei de impozitare de către autoritățile locale.
În ceea ce privește autovehiculele, Executivul precizează că sistemul de impozitare bazat pe capacitatea cilindrică a fost menținut, fiind ajustate doar valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³. „Valorile au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului”, se arată în comunicat.
Referitor la autoturismele hibride, Guvernul precizează că observațiile Comisiei Europene au clarificat că „o diferențiere bazată exclusiv pe categoria ‘hibrid’ nu este suficientă”. „În această logică, categoria generică ‘vehicul hibrid’ nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂”, mai arată Executivul, subliniind că jalonul M59 din PNRR urmărește „internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale”.
