Într-o lume în care tehnologia avansează cu o viteză amețitoare, adevărata inovație se măsoară în impactul asupra vieților oamenilor. Pentru Dimitrie-Cristian Fodor, bioinginer format la Iași, progresul nu înseamnă doar circuite, senzori sau algoritmi, ci mai ales speranță. Speranța copiilor care, în urma unor malformații sau accidente, sunt nevoiți să învețe să meargă din nou – de data aceasta, cu ajutorul unei proteze care crește odată cu ei.
Drumul său profesional este un exemplu de perseverență, empatie și știință aplicată, în care cercetarea universitară se împletește cu nevoile reale ale pacienților.
Când ingineria devine speranță: proteze inteligente dezvoltate la Iași. Inovația lui Dimitrie-Cristian Fodor
Interesul pentru bioinginerie a apărut încă din adolescență, când Dimitrie-Cristian Fodor a fost atras de ideea că tehnologia poate compensa pierderi ireversibile ale corpului uman. Nu era vorba doar despre performanță tehnică, ci despre posibilitatea de a reda mobilitatea, autonomia și demnitatea unor oameni.
Alegerea Facultății de Bioinginerie Medicală a fost un pas natural. Studiile de licență i-au oferit o bază solidă, iar masteratul în bioinginerie clinică i-a consolidat competențele în domeniul dispozitivelor medicale. Contactul direct cu mediul clinic a scos însă la iveală o realitate dură: protezele existente sunt costisitoare, greu de ajustat și, mai ales în cazul copiilor, necesită schimbări frecvente.
Empatia care a devenit direcție de cercetare
În timpul studiilor, tânărul bioinginer a observat cât de complicat este pentru familii să țină pasul cu nevoile unui copil protezat. Creșterea rapidă impune ajustări permanente, drumuri la specialist și costuri greu de suportat.
Această realitate l-a determinat să se concentreze asupra protezelor autoadaptabile, capabile să răspundă automat modificărilor corpului uman. Alegerea Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI) pentru doctorat a venit firesc, într-un mediu cu tradiție în cercetare și inventică.
Doctoratul: patru ani de cercetare aplicată
Tema tezei de doctorat a fost ambițioasă: dezvoltarea unor proteze transtibiale care își pot modifica automat lungimea și parametrii funcționali în funcție de creșterea utilizatorului.
„Această idee a venit dintr-o nevoie a lumii de azi, dedicată copiilor care, din cauza unor malformații sau accidente, suferă amputații. Protezele clasice sunt foarte scumpe și necesită schimbări regulate, pe măsură ce se modifică parametrii și lungimea membrelor inferioare”, explică Dr. bioing. Dimitrie-Cristian Fodor.
Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul a patru ani și a implicat echipe interdisciplinare formate din specialiști în electronică, automatică, calculatoare și inginerie medicală. Coordonarea a fost asigurată de profesorul universitar dr. ing. Neculai-Eugen Seghedin, mentorul care a oferit cadrul necesar transformării ideilor în soluții concrete.
Proteza care se reglează singură, acasă
Spre deosebire de protezele tradiționale, care necesită intervenția constantă a specialiștilor medicali, soluția dezvoltată de echipa de la Iași permite reglaje automate, realizate chiar la domiciliu.
„Este o nevoie foarte importantă de a elimina diferența de lungime a membrelor într-un mod automat, astfel încât specialistul medical să nu fie implicat îndeaproape. Pacientul protezat poate face reglajul singur, acasă, cu un mic ajutor din partea unui părinte sau însoțitor”, spune bioinginerul.
Această abordare asigură simetria corporală și previne apariția unor patologii secundare, reducând în același timp costurile și stresul pentru familie.
Tehnologia din buzunar: smartphone-ul, parte din soluție
Un element inovator al cercetării îl reprezintă utilizarea dispozitivelor inteligente uzuale. Una dintre metode presupune fotografierea copilului protezat cu un smartphone, imaginea fiind analizată de o aplicație dedicată care declanșează reglajele automate ale protezei.
„O metodă folosește un smartphone care fotografiază copilul, iar prin aplicație proteza se auto-echilibrează fără intervenția vreunui specialist. O altă metodă presupune utilizarea unui instrument sau a unui telefon poziționat la nivelul articulațiilor genunchiului, care realizează automat reglajul pentru echilibrarea membrelor inferioare”, explică Dimitrie-Cristian Fodor.
În viitor, aceste tehnologii vor fi extinse și către protezele transfemurale, transformând dispozitivul într-un sistem inteligent, ușor de utilizat în mediul domestic.
Brevete care schimbă medicina de urgență
Activitatea sa inovatoare nu se limitează la proteze. În perioada doctoratului, Dimitrie-Cristian Fodor a obținut mai multe brevete de invenție, axate pe automatizarea unor dispozitive medicale clasice.
„Sunt mai multe elemente de noutate aduse, în special în zona medicală. Vorbim despre brevete de invenție obținute deja, iar proiectul referitor la proteza autoadaptabilă este în curs de brevetare”, precizează acesta.
Printre invenții se numără o mască automată pentru resuscitare cardiopulmonară și o orteză pentru corectarea deformărilor coloanei vertebrale, în special a cifozei.
Masca inteligentă care poate salva vieți
Masca automată pentru resuscitare este gândită pentru a fi amplasată în spații publice, alături de defibrilatoarele externe automate. Dispozitivul poate fi utilizat de persoane fără pregătire medicală avansată.
„Masca se aplică pe figura victimei aflate în stop cardiorespirator și realizează automat insuflațiile. Oferă indicații vizuale printr-un ecran și monitorizează semnale biomedicale, precum pulsul și frecvența cardiacă”, explică bioinginerul.
Integrarea cu defibrilatoarele automate optimizează intervenția de urgență și crește șansele de supraviețuire.
Perna pneumatică: o soluție simplă, dar revoluționară
Un alt element inovator este perna pneumatică integrată, care asigură automat hiperextensia capului victimei pentru eliberarea căilor aeriene.
„Acest dispozitiv reduce necesarul de personal medical. Dacă metodele clasice implică trei specialiști, aici este suficientă o singură persoană”, subliniază Dimitrie-Cristian Fodor.
Automatizarea poziționării corecte a capului reduce riscul de eroare și permite intervenții rapide în situații critice.
În urmă cu câteva luni, Dr. bioing. Dimitrie-Cristian Fodor a devenit membru al Oficiului European de Brevete, obținând și granturi pentru continuarea proiectelor sale în domeniul proprietății intelectuale.
