Un ieșean de 39 de ani, diagnosticat cu o formă rară și extrem de agresivă de cancer, a descoperit pe pielea lui ce înseamnă să lupți nu doar cu boala, ci și cu indiferența unui sistem care ar trebui să îți protejeze sănătatea. Pentru tratarea bolii, Valentin a avut nevoie de un medicament inovator aprobat în Uniunea Europeană, dar inaccesibil în România din cauza birocrației și a unei liste de medicamente compensate care excludea angiosarcomul. Pacientul a fost nevoit să plătească din propriile economii pentru a avea șansa la supraviețuire, ajungând să cheltuiască aproape 26.500 de lei pentru un tratament vital. Ulterior, a fost nevoit să se adreseze instanței pentru a-și revendica dreptul la viață, cerând ca medicamentul să fie decontat de stat. Curtea de Apel Iași a dat câștig de cauză, obligând autoritățile să ramburseze suma cheltuită și, mai important, să asigure tratamentele necesare fără taxe suplimentare. Valentin a câștigat, dar lupta nu s-a terminat. Încă mulți alți români continuă să se lupte pentru a accesa tratamente care în alte țări sunt deja disponibile prin sistemele publice de sănătate.
Ieşeanul Valentin Balan a trăit un coşmar al sistemului sanitar românesc atunci când, după ce a fost diagnosticat cu angiosarcom stadiul IV, a fost nevoit să lupte nu doar cu boala nemiloasă, ci și cu birocrația unei țări care nu își protejează cetățenii în fața cancerului.
În urmă cu aproape un an, în ianuarie 2025, Valentin Balan a descoperit o formaţiune suspectă pe corpul său. După o serie de investigații, diagnosticul a fost unul crunt: angiosarcom, o formă rară de cancer extrem de agresiv. Lupta lui pentru viață a devenit o cursă contra cronometru, dar în acelaşi timp, o luptă împotriva unui sistem sanitar care nu reuşeşte să le asigure pacienţilor accesul rapid la tratamente salvatoare.
În urma unor investigații medicale amănunțite realizate atât în România, cât și în străinătate, medicii i-au recomandat un tratament complex, care include administrarea unui medicament inovator – Pembrolizumab, sub denumirea comercială Keytruda, un medicament aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului, dar care nu este inclus în lista medicamentelor compensate în România pentru tratarea angiosarcomului stadiul IV.
Tratament nedecontat, la un preț exorbitant
Într-un sistem de sănătate în care pacienții sunt condamnați să plătească din propriile buzunare pentru tratamentele vitale, Valentin Balan a fost nevoit să achiziționeze medicamentele de care avea nevoie, la prețuri exorbitante, pentru a-și salva viața. Costurile tratamentului pentru Keytruda, care ajunge la s sistemul sanaproximativ 12.130 de lei pentru un flacon de 4 ml, au însemnat o povară imensă pentru pacientul în vârstă de 39 de ani. Valentin a plătit din propriile economii pentru două doze de tratament, în valoare totală de 26.444,90 lei, bani pe care i-a cheltuit pentru a nu lăsa boala să-și facă mai departe ravagiile.
Din păcate, tratamentele nu au fost decontate de sistemul public de sănătate din România, iar îngrijirea necesară, care ar fi trebuit să fie asigurată prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, i-a fost refuzată. Mai mult decât atât, autoritățile de sănătate din România nu au inclus angiosarcomul pe lista indicațiilor pentru care pacientul poate beneficia de tratament compensat. Un sistem în care pacientul trebuie să lupte pe două fronturi: cu boala și cu indiferența statului.
„Statul român îmi refuză dreptul la viaţă”
Valentin Balan a decis să depună o acțiune în instanță pentru a obține dreptul de a beneficia de tratament în regim de compensare 100%. „Statul român îmi refuză dreptul la viață. Cum e posibil ca un medicament care mi-ar putea salva viaţa să nu fie disponibil pentru mine, deşi în alte ţări este aprobat? De ce trebuie să plătesc din propriile economii pentru un medicament care ar trebui să fie accesibil oricărui pacient diagnosticat cu angiosarcom?”, se întreabă, revoltat, Valentin Balan.
Instanța a început să judece cazul, iar Valentin a solicitat ca medicamentul Pembrolizumab să fie inclus în lista medicamentelor decontate în cadrul sistemului național de sănătate, dar și ca suma pe care a plătit-o deja pentru tratamentele administrate să îi fie rambursată de stat. De asemenea, el a cerut instanței să oblige autoritățile competente să asigure tratamentul său în regim de compensare 100%, fără contribuție personală.
„Aceste medicamente mi-au fost recomandate de medici specializați, nu doar în România, ci și în străinătate. Am nevoie de acest tratament pentru a trăi”, adaugă Valentin.
Guvernul şi autorităţile implicate încearcă să se dea la fund
În faţa instanţei, Guvernul României a invocat o serie de excepţii şi a contestat cererea reclamantului. Autorităţile au susţinut că reclamantul nu a respectat procedura prealabilă, solicitând iniţial includerea medicamentului în lista de medicamente compensate, iar Ministerul Sănătăţii a precizat că această procedură trebuie inițiată de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, nu direct de Guvern.
Mai mult, reprezentanții Ministerului Sănătății au precizat că sunt necesare studii suplimentare pentru a putea adăuga indicația terapeutică „angiosarcom stadiul IV” pe lista medicamentelor decontate. „Trebuie să evaluăm dacă Pembrolizumab poate fi inclus în tratamentele de bază pentru pacienții cu acest diagnostic”, au spus aceștia.
Acest tip de birocrație este, însă, o veritabilă lovitură pentru pacientul aflat în faţa unei boli care avansează rapid. Valentin nu poate aştepta luni întregi până când autorităţile vor decide dacă medicamentele vor fi sau nu decontate.
Dreptul la viață nu poate fi pus sub semnul întrebării
Cazul lui Valentin Balan ridică un semn de întrebare asupra accesului pacienților români la tratamentele moderne, de care beneficiază cetățenii din alte state europene. În timp ce la nivel european, medicamentele pentru tratamentele de cancer sunt incluse în majoritatea sistemelor de sănătate, în România, pacienții care au nevoie de terapii avansate sunt condamnați la un drum anevoios prin instanțe pentru a obține dreptul de a trăi.
Mai mult decât atât, acest proces pune în evidență o problemă majoră: protejarea dreptului la viață a cetățenilor români, garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La fel ca în alte cazuri, statul român are obligația să garanteze accesul la tratament pentru toți cetățenii săi, iar acest drept nu poate fi limitat de birocrație sau de constrângeri financiare.
Tratamente care ar trebui să fie gratuite, plătite integral de bolnavi
Valentin Balan nu este singurul pacient care se confruntă cu aceste provocări. Mulți români care suferă de afecțiuni grave sunt obligați să-și vândă bunurile sau chiar să se înglodeze în datorii pentru a putea plăti medicamentele de care au nevoie. Cazul lui Valentin este doar unul dintre miile de exemple în care cetățenii trebuie să lupte pentru a-și asigura supraviețuirea, în faţa unui sistem care nu îşi protejează cetăţenii așa cum ar trebui.
Curtea de Apel Iași a respins excepțiile invocate de Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, şi Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, a admis în parte acțiunea formulată de reclamant, a obligat ANMDM să iniţieze din oficiu procedura de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea includerii sau neincluderii medicamentului Keytruda, în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală, pentru indicaţia terapeutică angiosarcom gradul IV, a obligat CNAS să plătească reclamantului suma de 26.444,90 lei reprezentând costul medicamentului achiziţionat din fonduri proprii și, totodată, a obligat CNAS să asigure reclamantului, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%, medicamentul de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la finalizarea procedurii de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea includerii sau neincluderii lui în listă.
